.
Sânnicolau Mare | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau Mare
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian responsabil Universitatea de Vest, Timişoara
Grec Marius şcoala Generală Nr. 2 Sânnicolau Mare
Cod RAN:
Raport:

A. Cercetările sistematice au început în anul 1995. Pornind de la stratigrafia din acest an şi de la topografia terenului, s-au stabilit etapele de cercetare. Cercetările sunt executate de către Universitatea de V din Timişoara şi au caracter de şantier-şcoală al Universităţii, în cadrul căruia studenţii efectuează practica de specialitate (anul I Istorie, Istorie + o limbă străină şi Teologie + istorie. Î...ntre 1995-1999 s-a urmărit delimitarea epocilor de locuire în punctul arheologic "Selişte", precum şi fixarea pentru fiecare din aşezările suprapuse a limitelor şi a ariei aproximative de amplasare pe teren, precum şi a punctului de maximă intensitate de locuire.

Concomitent s-au degajat complexele arheologice descoperite, recuperându-se materialul arheologic, îndeosebi ceramică şi oase de animale.

A doua etapă urmăreşte constatarea relaţiei spaţiale dintre complexele arheologice de pe un perimetru central al aşezării (iniţial s-a dorit cercetarea unui perimetru de 50x50 m, dar spaţiul este mult prea întins pentru capacitatea de muncă existentă).

B. Campania arheologică a anului 2001 s-a desfăşurat pe parcursul lunii iulie, cu aceleaşi probleme anuale legate de recolta încă neculeasă şi de reticenţele celor care au în custodie de la primărie aceste terenuri. Am obţinut permisiunea de a lucra pe un lot unde am reuşit să surprindem în secţiunile noastre punctul în care platoul Selişte coboară într-o pantă naturală cu aprox. 1 m, formând un şanţ, ce înconjoară partea nordică (cea mai înaltă) a platoului dinspre E şi S. A fost o acţiune determinată de condiţiile din acest an, deoarece intenţionam să secţionăm acest şanţ în ultima campanie cercetare la Selişte.

S-au executat două secţiuni S18 şi S19 (numerotate de la începutul cercetărilor), cu casetele adiacente, paralele, ambele având iniţial dimensiunile de 30 x 1,5 m, dar prelungite ulterior, astfel că S18 = 32 x 1,5 m, iar S19 = 42 x 1,5 m. Adiacent secţiunilor, pentru necesitatea degajării complexelor arheologice, s-au efectuat casete: C1 = 6 x 2,5 m; C2 = 6 x 2 m; C3 = 5 x 1,5 m; C4 = 3 x 1,5 m. Prin îndepărtarea mortarului dintre S18 şi S19, între M. 101-4 a rezultat C5 = 4 x 1,5 m.

Stratigrafia secţiunilor (suprapunerea straturilor de cultură) nu oferă surprize, fiind identică pe întreaga suprafaţă a platoului, cu intensităţi diferenţiate pentru fiecare strat de la zonă la zonă, în funcţie de ponderea de locuire a perioadei.

Respectând stratigrafia, de la perioada cea mai recentă (feudalismul dezvoltat şi târziu), în urma efectuării secţiunilor şi casetelor menţionate au rezultat în anul 2001 următoarele complexe arheologice:

I. Feudalism dezvoltat. Strat de cultură aflat imediat sub nivelul de arătură, cuprins între 0,20-0,40 m. Locuinţele şi gropile coboară până la adâncimea de 0,70-0,90 m. Fragmente ceramice numeroase, distruse de arătura adâncă. Inclusiv complexele de locuire sunt în cea mai mare parte distruse. Ele sunt sesizabile în partea inferioară a stratului de cultură şi în profil.

Locuinţa nr. 1 — de formă aprox. dreptunghiulară, cu colţuri rotunjite; la extremităţile de NE şi NV au urme de gropi de stâlpi. Orientare: N-S. Dimensiuni: 4,10 x 2,50/2,60 m. Nu s-au găsit urme de vatră, dacă a existat, ea a fost eliminată. Ceramică şi fragmente de oase mari de animale; ceramica este tipică pentru sec. XVI-XVII/XVIII. Locuinţa se adânceşte la nivelul de călcare medieval cu aprox. 0,35-0,40 m. Fundul se află la adâncimea de 0,70 m de nivelul actual de călcare.

Din acelaşi strat feudal s-au degajat cinci gropi de provizii şi patru gropi menajere:

G1 — groapă de provizii, ovală în secţiune, situată în S18, M. 2,10-3,90, adâncime 0,75 m, fund aprox. drept. Din umplutură provin fragmente ceramice şi oase de animale fragmentare, pământ şi cenuşă. Se adânceşte în nivelul de locuire feudal aprox. 0,40 m.

G3-G5 Trei gropi ovale identice cu precedenta. Dimensiuni: G3 - între M. 8-8,90 m, axele 0,90 x 0,70 m, adâncimea 0,75 m; G4 - M. 9,40-10,40 m, axele 1,0 x 0,70 m; adâncime -0,80 m; G5 - M. 11,50-12,40 m; adâncime 0,80 m. Au fundul drept, aproape lipsite de inventar — doar mici fragmente ceramice, pământul de umplutură este amestecat cu cenuşă.

G2 — M. 3,90-4,50 m, groapă menajeră, de mici dimensiuni mici, aproape circulară, semănând cu o groapă de stâlp, fără urme de lemn în interior şi nejustificând în zonă prezenţa unui stâlp. Diametru aprox. 0,6 m, adâncimea de -0,7 m. Fără inventar.

De remarcat că toate aceste gropi se înşiruie pe o axă N-S pe parcursul a aprox. 10 m. M. 2-12 şi aparţin probabil aceleiaşi locuinţe, probabil aflată la V de ele, nedescoperită.

G6-9 — patru gropi de provizii aflate de asemenea în şir, între M. 15-20, orientate N-S dar mai spre E, flancând latura vestică a locuinţei L1, între aceasta şi gropi fiind o distanţă de aprox. 3 m. Sunt mai mari şi ovalul gurii este mai rotunjit. Toate patru au adâncimea de 0,80 m.

G6 - între M. 15,20-16,40. Axele 1,20 x 1,10 m, orientare N-S.

G7 - între M. 17,30-18,40. Axele 1,10 x 1,o m.

G8 - între M. 21,50-22,80. Axele 1,30 x 1,20 m.

G9 - circulară, diametrul aprox. 0,80 m. Între M. 24,60-25,40. Nu are nici una inventar semnificativ. Fragmente ceramice atipice şi foarte mărunte, puţine fragmente de oase de animale de mici dimensiuni.

II. Feudalismul timpuriu. Strat de cultură aflat sub cel feudal târziu şi având o grosime de 0,35-0,70 m, străpuns de locuinţele feudale.

Locuinţa nr. 2/2002. Orientată E-V, în secţiunea S19, M. 17,60-19,60. Dimensiuni: 2,40 x 2,0 m. Formă dreptunghiulară cu colţuri rotunjite. Latura sudică se află sub locuinţa feudală, fără a se deranja una pe cealaltă. Adâncimea locuinţei este de 1,35 m de la nivelul actual de călcare. Este dificil de apreciat punctul de plecare, dar coboară 38-40 cm sub nivelul feudal timpuriu, străpungând straturile mai vechi.

Pe latura estică, spre colţul nord-estic se află cuptorul, lipit de peretele estic, cu faţa vetrei la adâncimea de 0,90 m. Pereţii sunt distruşi, se păstrează doar baza lor. Forma vetrei este ovală, de 1,20 x 1 m. În faţa cuptorului, fundul locuinţei este mai adânc (-1,35 m), ridicându-se apoi spre latura vestică într-o pantă cu înclinaţia de aprox. 0,20 m. Probabil intrarea se afla pe latura vestică.

Locuinţa nr. 3. S18-19, M. 11-13,40. Dreptunghiulară, cu colţuri rotunjite. Este orientată V-E. Dimensiuni 3,80 x 2,40 m. Fundul relativ drept, la adâncime de 1,18/1,20 m. Nu există absolut nici o urmă de instalaţie de încălzire. Prin comparaţie cu precedenta, putea avea intrarea pe latura vestică.

Trei gropi de provizii: G11, 12, 14. Formă ovală sau aproape circulară. Coboară la aceeaşi adâncime cu locuinţa sau puţin mai mult şi probabil sunt contemporane cu aceasta (L3).

G11 - în S19, M. 0,80-2,80. Aproape circulară, cu diametrul de 1,80/2 m. Coboară până la adâncimea de 1,30 m.

G12 - în S18 şi peretele estic al acesteia. Ovală, orientată E-V, axele 1,90 x 1,10 m. Adâncime -1,35 de la nivelul actual de călcare.

G14 în secţiunea S19, M. 13,50-15,0. Ovală, orientată N-S, axele 1,50 x 1,10 m. Adâncime - 1,20 m de la nivelul de călcare actual.

Două gropi menajere, circular-ovale, puţin adânci, fundul lor este puţin albiat. G10 - în secţiunea S18, M. 0,40-(-0,60). Adâncime 1,15 m. Pentru degajarea sa a fost necesară prelungirea cu 2 m a secţiunii S18. G13 - în secţiunea S19, M. 9,50-10,50, aproape circulară, cu diametrul de 1 m, adâncime 1,10 m.

Din cele două locuinţe şi din gropile de provizii au rezultat ca inventar fragmente ceramice tipice pentru sec. XI-XII (inclusiv fragmente de cazane).

III. Epoca postromană (sec. III/IV-VI) — îi aparţin două locuinţe şi o groapă de provizii.

L4 2002 - Formă dreptunghiulară, cu colţuri rotunjite, orientare N-S. Ocupă în întregime lăţimea S19 între M. 3-8,30. Dimensiuni - 5,40 x 3,40. Nu sunt urme de vatră sau cuptor. Fundul prezintă următoarea particularitate: partea nordică (2 m de la peretele nordic spre interior) coboară până la adâncimea de 1,70 m, iar restul locuinţei se află la adâncimea de 1,95 m. Diferenţa de nivel şi dimensiunile foarte mari ale locuinţei ne determină să considerăm că de fapt sunt două locuinţe din aceeaşi epocă, dar nu contemporane, cea mai adâncă fiind mai veche, cea de-a doua refăcută parţial peste prima.

Locuinţa nr. 5 - în secţiunea S18, depăşind secţiunea spre V, între M. 8,30-11,80. Formă dreptunghiulară cu colţuri rotunjite, orientată N-S, cu dimensiunile 3,50 x 2,60 m.

Locuinţa se află exact în punctul cel mai jos al platoului "Selişte", pe fundul şanţului preistoric. Adâncimea sa maximă este la 2,70 m de nivelul de călcare actual. În centrul său se află probabil o vatră mai mare (nu sunt indicii că ar fi fost cuptor), din care s-a păstrat, la adâncimea de 2,20-2,30 m, un strat de pământ amestecat cu arsură, pe o suprafaţă de 1,80 x 1 m. Locuinţa a sfârşit în urma unei incendieri foarte puternice, partea sa superioară are un strat de arsură gros de 20-30 cm, care se extinde ca o peliculă şi pe nivelul din imediata vecinătate a locuinţei.

Groapă de provizii G18 - aflată spre N, în imediata vecinătate a locuinţei 5, în S18, M. 7,10-7,90. Circulară, diametrul mic, sub 1 m; adâncimea până la 1,80 m de nivelul de călcare actual.

Cu toate dimensiunile mari ale locuinţelor, inventarul acestor complexe este foarte sărac. Doar câteva fragmente, destul de mici şi atipice de ceramică cenuşie lucrată la roată, de sec. III-IV. De reţinut distrugerea prin incendiu a locuinţei nr. 5. Urme puternice de ardere (incendiu?) au apărut şi în alţi ani la complexe care se pot data perioadei postromane.

IV. De-a lungul celor şapte ani de cercetare arheologică în punctul "Selişte", au apărut sporadic fragmente ceramice lucrate cu mâna, provenind dintr-un nivel aflat direct pe stratul neatins de existenţa umană. Fragmentele ceramice relativ mici (doar o căniţă care se poate întregi) datează acest nivel în epoca bronzului. Acest nivel a constituit nivelul de călcare al şanţului foarte puţin adânc (aprox. 1 m), care creează pe platoul "Selişte" o zonă mai ridicată în partea nord-estică a sa. Secţiunea S18 surprinde partea şanţului între M. 4,30-23, deci o lungime de aprox. 18,50-18,70 m.

Cel puţin în zona cercetată de noi nu sunt urme de şanţ artificial. La suprafaţa solului şanţul poate fi urmărit pe o distanţă mai lungă (peste 100 m), împărţind platoul în două de la NE spre SV.

V. În cursul cercetărilor de până în prezent din anii 1995-2001 s-au descoperit: din epoca bronzului: şanţul aşezării; din epoca postromană: 4 locuinţe, 5 gropi de provizii, 2 vetre de cuptor, un mormânt de inhumaţie, segmente de şanţuri care probabil departajau complexele de locuire; din sec. VIII-IX: o locuinţă; din sec. XI-XII: 13 locuinţe, un cuptor, 2 vetre, 13 gropi de provizii, 5 gropi menajere; din feudalismul dezvoltat şi târziu: 7 locuinţe, 12 gropi de provizii, o groapă menajeră.

VI. Continuarea cercetărilor sperăm să aducă noi elemente care să completeze imaginea aşezărilor suprapuse din acest punct arheologic. Materialele arheologice recuperate se depozitează în Depozitul de arheologie al secţiei de Istorie — Universitatea de V din Timişoara — camera 301.

English Abstract:

The archaeological site from Sânnicolau Mare - Seliste was established in 1995. The first concern was to separate the habitation periods and to delimitate the areas of the habitation places.
In 2001, the following sites were individualised:
I. Late Middle Ages (between the 16th-17th/18th Centuries A. D.) with one dwelling (L1), eight food pits (G1, 3-9) and a garbage pit (G2);
II. Early Middle Ages (between the 11th-12th Centuries A. D.) with two dwellings (L2, L3), three foods storage pits (G11, 12, 14) and two garbage pits (G10, G13).
III. Post Roman Period with two dwellings (L4, L5) and a food storage pit (G15).
IV. The cultural level belonging to the Bronze Age is in fact a ditch that separates the plateau in two from North East-South West, the Northern part being higher with approximately 1 meter than the rest of the terrain. The profile of the ditch wall has 18. 50-18. 70 in length.
From 1995 till the present day, the following archaeological sites have been discovered:
- a cultural layer dating back to the Bronze Age established by a cultural level and the ditch engaged this year
- the Post Roman period - with four dwellings, two fireplaces, a burial tomb, and some ditches that separated the dwellings
- the 8th-9th Centuries - one dwelling
- the 11th-12th Centuries - 13 dwellings, one oven, 2 fireplaces outside the dwellings, 13 food storage pits and 5 garbage pits
- the end of the 16th-17th/18th Centuries with 7 dwellings, 12 food storage pits and one garbage pit.

Bibliografie:

1. Cronicile anuale de cercetări arheologice publicate în volumele sesiunilor nationale de rapoarte arheologice: campania 1995 - sesiunea Braila 1996; campania 1996 - sesiunea Bucuresti 1997; campania 1997 - sesiunea Călăraşi 1998; campania 1998 - sesiunea Vaslui 1999; campania 1999 - sesiunea Deva 2000; campania 2000 - sesiunea Suceava 2001.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO