.
Sântana de Mureş | Punct: Biserica Reformată | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Biserică
Localizare pe hartă:
Județ:
Mureş
Localitate:
Sântana de Mureş
Comuna:
Sântana de Mureş
Punct:
Biserica Reformată
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Marcu-Istrate Daniela Veronica responsabil SC Damasus SRL Braşov
Petrov Gheorghe Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

În perioada 25 septembrie-3 octombrie 2001 la biserica reformată din Sântana de Mureş (comună suburbană a mun. Târgu Mureş) au fost executate cercetări arheologice parţiale în exteriorul monumentului, mai precis pe latura de N a absidei altarului şi a navei.
Principalele obiective urmărite de cercetarea arheologică au fost:
-dezvelirea substrucţiilor unui compartiment anexă al bis...ericii (sacristia), presupus a fi existat datorită faptului că în urma unor recente decapări parţiale ale peretelui exterior de N al absidei a fost sesizată urma unei deschideri de uşă, umplută ulterior cu zidărie de cărămidă, despre care s-a presupus că nu putea să asigure decât accesul din altar spre un astfel de compartiment.
-elucidarea absenţei contrafortului de N-E al navei.
-verificarea contemporaneităţii compartimentului absidei altarului cu cel al navei.
-stabilirea unor caracteristici tehnice parţiale ale monumentului, rezultate în urma cercetării arheologice limitate (talpa fundaţiei, structura zidăriei, etapele de construcţie)
În cele două secţiuni realizate (S. 1 - S. 2) au fost dezvelite în întregime ruinele fostei sacristii a bisericii. Această anexă a fost o încăpere care, cel puţin după traseul fundaţiilor, prezintă o formă uşor trapezoidală cu laturile inegale. Dimensiunile la exterior sunt: - latura vestică: 3,5 m; latura estică:4,25 m; latura nordică: 4,1 m. În ce priveşte grosimea zidurilor de fundaţie a sacristiei, media acestora este de 0,7 m, având o grosime mai mare (cca. 0,8 m) pe partea de S.
S-a observat legătura organică dintre navă şi absidă (ţesere), ele fiind contemporane. Sacristia a fost adosată ulterior, fapt observabil doar la nivelul fundaţiilor, şi de asemenea se remarcă diferenţa dintre adâncimile de fundare (fundaţia bisericii este mai adâncă cu 0,7 m decât cea a sacristiei). Lipsa contrafortului de NE se explică prin prezenţa sacristiei în momentul construcţiei contraforturilor.
În jurul bisericii a fost descoperit şi un cimitir din care au fost cercetate nouă morminte. O parte din acestea sunt deranjate parţial (M. 3, M. 9), sau în întregime (M. 7) de către alte morminte. M. 5, M. 6, M. 8, M. 9 sunt vizibile doar parţial din secţiuni, deoarece o parte a scheletelor intră fără a fi deranjate sub fundaţiile sacristiei. Un caz mai special îl reprezintă M. 1, care provine din înmormântări mai vechi decât biserica, fiind tăiat de fundaţia acesteia. Faptul că în groapa lui M. 1 a fost descoperit pigment ceramic fără urme de mortar ne duce cu gândul la faptul că ar putea aparţine unui orizont de înmormântări care au fost grupate în jurul unui lăcaş din lemn, care exista pe acelaşi loc sau undeva în apropiere. Toţi defuncţii au orientarea V-E, cu capul la V, o mică diferenţă apărând în cazurile M. 5 şi M. 6, unde se remarcă o uşoară deviere spre SV-NE. Din morminte lipsesc urme de lemn sau armături de fier care fie nu au fost depuse (înmormântări fără sicriu) fie au dispărut datorită acidităţii solului. Inventarul funerar lipseşte în majoritatea cazurilor; doar la M. 4 a fost descoperită o cataramă pentru curea din fier foarte oxidată.
În ansamblu toate scopurile propuse iniţial au fost atinse, în plus apărând indiciile unui aşezământ mai vechi atribuit ipotetic sec. XII-XIII.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO