Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Micli | Vidu | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa | |
Rancu | Dacian | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa | |
Ţeicu | Dumitru | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Localitatea Socol se află situată în judeţul Caraş-Severin la confluenţa râului Nera cu Dunărea, pe o veche şi importantă arteră de comunicaţii care pornea din culoarul dunărean, ocolea la V Munţii Banatului şi ajungea în Câmpia Timişului. Lunca nordică a văii Nerei, la Socol, este mărginită de culmile joase şi teşite ale Munţilor Locva. Zona de interes arheologic Krugliţa sau Okrugliţa, cum este ...numită în toponimia locală, se află situată la 6 km de sat, sub culmile Munţilor Locvei. Descrierea săpăturilor Săpăturile s-au concentrat la necropola identificată pe culmea terasei, unde au fost cercetate, în S1 şi S2, un număr de 12 morminte. M1 - Cercetat în S1, la adâncimea de 0,60 m. MP - cercetat în S1, la adâncimea de 0,70 m. M3 - situat în vecinătatea M1, la 0,95 m adâncime. S-au putut face observaţii doar la jumătatea inferioară a mormântului. Braţul drept era adus cu palma la claviculă. M4 - cercetat în S1, la 1,10 m adâncime. Braţul stâng era aşezat pe bazin, asupra celuilalt nu s-au putut face observaţii. Mormântul a deranjat parţial pe M3, fiind o înmormântare ulterioară. M5 - cercetat la 1,5 m adâncime; suprapus în bună parte de M4; fără inventat funerar. M6 - Situat în extremitatea nordică a secţiunii 1; păstrat fragmentar. M7 - identificat şi cercetat în aceeaşi zonă din S1; păstrat fragmentar, doar o parte din bazin şi femur. M8 - Cercetat în S2 lângă profilul vestic, la 0,90 m adâncime; păstrat fragmentar. M9 - Cercetat în S2 la 0,80 m adâncime; identificat doar un fragment de femur. M10 - M11 - identificat în S2 fragmente din calota craniană şi din oasele lungi ale braţelor. M12 - Cercetat în C1 la adâncimea de 1,15 m; mormânt deranjat de la care s-a identificat doar calota craniană Mormintele identificate până la stadiul actual al cercetării n-au avut inventar funerar care ar fi putut oferi jaloane cu privire la cronologia necropolei. Sporadic s-au găsit în umplutura gropii mormintelor ceramică din sec. XIII-XIV, ceea ce ar putea reprezenta un termen post quem. Extinderea investigaţiei arheologice va oferi, probabil, elemente necesare pentru datarea mormintelor de la Socol - Okrugliţa şi a raportului cu edificiul din preajma lor. Investigaţiile din C1 şi C2 au evidenţiat existenţa unei construcţii din piatră, cărămidă şi mortar. Cărămizile utilizate au dimensiunile de 27/16/6 cm. Au fost utilizate, într-o măsură mai mică, şi materiale romane de construcţie, ţiglă bunăoară. Zidurile construcţiei au fost demantelate până la fundaţie. Se poate observa pe profilul de N şi S din C1 şi C2 pe profilul de E se poate distinge urma unui şanţ de fundaţie. Ceea ce se poate susţine până în stadiul actual al cercetării este existenţa unei construcţii din zid şi a unei necropole în jurul acesteia. Mormântul deranjat din C2 de zidul construcţiei sugerează că au fost făcute înmormântări într-o perioadă anterioară momentului ridicării construcţiei. Rămâne în sarcina cercetării viitoare, stabilirea raportului exact între necropola şi construcţia dezafectată, un edificiu de cult, precum şi datarea acestuia. Stratigrafia din C1 şi C2 a fost bulversată, aşa cum se poate vederea şi în documentaţia grafică şi foto de gropi făcute de către căutători de comori într-o vreme pe care n-o putem preciza.
1. Engel Pál, A Témesváriés és Moldovai Szaandják törökkori telepölései (1554-1579), Szeged, 1996, p. 27.