Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târgşoru Vechi | Judeţ: Prahova | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare urbană;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Prahova
Localitate   Târgşoru Vechi
Comuna   Târgşoru Vechi
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciupercă Bogdan Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Frînculeasa Alin Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Lichiardopol Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Niculescu Gheorghe Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Paveleţ Eugen-Cristian Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Cod RAN    130927.01
Raport Scurtă prezentare a sitului

Situl arheologic de la Târgşorul Vechi se află la 9 Km. N-V de oraşul Ploieşti, fiind situat la dreapta drumului judeţean Ploieşti-Strejnic-Târgşorul Vechi, întinzându-se cu precădere pe malul stâng al pârâului Leaota (astăzi secat).

Cercetările arheologice au debutat în anul 1956, sub conducerea regretatului Gh. Diaconu, derulându-se în campanii anuale, până în prezent.

Au fost descoperite obiective arheologice datate din Paleolitic până în evul mediu târziu, fiind cercetate cu predilecţie: necropola de tip Sântana de Mureş, aşezările din sec. II-III, V-VII, VIII-X, termele romane, curtea medievală etc.

Obiectivele cercetării

În campania de cercetare arheologică 2001, desfăşurată între 1 septembrie-9 noiembrie, în rezervaţia arheologică Târgşorul Vechi, s-au continuat săpăturile în sectorul B, sector care circumscrie aria vestică a necropolei de tip Sântana de Mureş - Cerneahov şi a doua incintă a Curţii medievale.

S-a urmărit surprinderea limitei de V a necropolei şi cercetarea complexelor medievale existente în aceea zonă. Pentru aceasta a fost trasată secţiunea S III B, paralelă cu secţiunea S II B1, orientată SV-NE, în lungime de 62 m. şi lăţimea de 2 m. Între secţiunile S II B1 şi S III B a fost păstrat un martor stratigrafic cu lăţimea de 50 cm.

Scurtă descriere a descoperirilor:

În campania arheologică 2001 au fost cercetate integral sau parţial un număr de 35 complexe, toate databile în epoca medievală. Aceste complexe pot fi clasificate în mai multe tipuri:

Gropi de var. Au fost descoperite trei astfel de gropi.

Astfel complexul 17 a fost surprins în ? 18-24 pe toată lungimea secţiunii, la adâncimea de 34cm (? 18) şi 23cm (? 24), intrând pe ambele laturi în profilul secţiunii. Groapa de var (complexul 17), în care se mai păstra var ce putea fi observat pe o grosime de până la 20 cm, fusese ulterior umplută cu fragmente de cărămidă şi pietre provenind din demantelări, probabil cu rol de nivelare. În umplutura gropii au mai fost descoperite fragmente ceramice medievale, oase, diverse obiecte de metal. Groapa a afectat nivelul antic, în umplutură descoperindu-se fragmente ceramice datate sec. III-IV d. H. şi un pandantiv prismatic din os specific epocii.

O altă groapă de var (complexul 18) a fost descoperită în carourile ?10-16, la o adâncime de 30-40 cm, de-a lungul secţiunii. Acest complex a fost surprins şi în secţiunea S II B, aprox. în aceeaşi zonă.

Groapa de var apare în zona de V a secţiunii la adâncimea de 60cm.

Complexul 18 este suprapus de complexul 21 ce pare a fi tot o groapă de var. Groapa apare în partea de E a secţiunii, cu limita ?9-14, la adâncimi de 18 cm (?9) şi 48 cm (?13) şi intră în profilul de E a secţiunii S III B, apărând şi în secţiunea S II B1. În plan se prezintă ca o suprafaţă ovală de culoare albă (din cauza varului). Inventarul este sărăcăcios, alcătuit din fragmente ceramice medievale, oase. Groapa are baza la 1,15 cm adâncime.

Un alt tip de complex sunt gropile săpate pentru extragerea lutului şi refolosite ulterior ca gropi menajere. Aceste complexe sunt:

Complexul 4 - a fost surpins în ?30, la adâncimea de 54 cm. În plan se prezintă ca o suprafaţă de culoare cărămizie fapt datorat prezenţei chirpiciului ars în umplutura gropii. Complexul, care intră în profilele de V şi N, are diametrul de 50 cm. Inventarul este alcătuit din fragmente ceramice medievale, oase şi fragmente de cărămizi.

Groapa perforează stratul galben lutos.

Complexul 7 - a fost surprins în ?17, la adâncimea de 0,65 m şi intra în profilul vestic al secţiunii. În plan are formă oavală cu diametrul de 60 x 26 cm. Groapa are inventar sărăcăcios constând din fragmente ceramice, oase şi cenuşă. Baza complexului a fost surprinsă la adâncimea de 85 cm.

Complexul 9 - a fost surprins în ?18, la adâncimea de 0,87 m. Are diametrul de 48 cm şi intră în profilul de V al secţiunii. A fost observat în plan datorită prezenţei abundente a cenuşii. Au mai fost recuperate fragmente ceramice medievale şi oase. Groapa perforează stratul steril din punct de vedere arheologic.

Complexul 10 - a fost surprins în ?26-27, la adâncimea de 0,73 m, intra în profilul de V al secţiunii. În plan apare pe o lungime de 1,50 m şi lăţime de 20-30 cm. Apare ca o suprafaţă de culoare cărămizie. În umplutura gropii au fost descoperite urme de cenuşă, ceramică şi pământ ars. Groapa perforează stratul antic gălbui lutos.

Complexul 11 - a fost observat în ?26-27, la adâncimea de 0,92 m, este de formă semirotundă cu diametrul de 1,50 m. x 74 cm. Intră în profilul de V. În plan a fost identificat ca o suprafaţă de culoare cenuşie. Inventarul este alcătuit din fragmente ceramice medievale, oase de animale şi cenuşă. Complexul 11 este tăiat parţial de complexul 10.

Complexul 14 - a fost surprins în ?4-5, la adâncimea de 0,83 m, are formă în plan semirotundă cu diametrul de 2. 10 x 1. 40 m. Intră în profilul de V. În plan a fost identificată ca o suprafaţă de culoare cenuşie. Inventarul este alcătuit din fragmente ceramice medievale, oase de animale şi cenuşă. Groapa perforează stratul antic gălbui lutos.

Complexul 16 - a fost surprins în ?5 la adâncimea de 0,59 m. Intră în profilul de V, iar în secţiune apare ca o suprafaţă de 44 x 16 cm. Umplutura gropii este de culoare cenuşiu-negricioasă. Groapa nu prezintă inventar. Groapa perforează stratul antic gălbui lutos.

Complexul 20- apare în ? 6-7, la adâncimea de 0,65-0,73 m. Apare de-a latul secţiunii perforând solul gălbui, antic. Inventarul este format din fragmente ceramice medievale, oase de animale. Acest complex a fost observat până la adâncimea de 90 cm.

Complexul 22 - a fost surprins în ?1-3, la adâncimea de 0,80-0,85 m, are forma dreptunghiulară rotunjită la colţuri. Inventarul este format din ceramică medievală, oase şi fragmente de cărămizi. Umplutura are culoarea negricioasă. Complexul perforează stratul antic gălbui lutos.

Complexul 23 - a fost surprins în ?13-14, la adâncimea de 0,95 m, are diametrul de 52-48 cm. A fost observat datorită umpluturii cu pământ friabil negricios, dat de prezenţa cărbunelui ars. La baza gropii, care se află la 1,18 m, au fost descoperite foarte multe pietre. Are inventar sărăcăcios, câteva fragmente ceramice medievale şi lut ars.

Complexul 24 - a fost surprins în ?1, la adâncimea de 0,40 m. Groapa intră în profilele de E şi S ale secţiunii. Apare până la adâncimea de 0,83 m, perforând solul galben lutos. Inventarul acestei gropi este format din fragmente ceramice medievale şi cărămizi fragmentare.

Complexul 25 - a fost surprins în ?8-9, la adâncimea de 0,45 m. Are diametrul de 1,20 x 0,56 m. Groapa intră în profilul de V al secţiunii. Apare până la adâncimea de 1,18 m, perforând solul galben lutos. Inventarul acestei gropi este format din fragmente ceramice medievale şi oase de animale.

Complexul 26 - a fost surprins în ?1, la adâncimea de 0,30 m. Groapa, care perforează complexul 19, intră în profil de S ale secţiunii şi are fundul în pământul galben lutos. Inventarul acestei gropi este format din fragmente ceramice medievale, cărămizi şi pietre.

Complexul 28 - a fost surprins în ?17-18, la adâncimea de 1,13 m. În plan descrie o suprafaţă semirotundă cu diametrul de 2,10 x 0,90 m care intră în profilul de V. Umplutura gropii este de culoare gălbui-maronie. Inventarul este format din fragmente de ceramică medievală, oase şi cenuşă.

Complexul 32 - a fost surprins în ?1-2, la adâncimea de 1,30-1,35 m. şi intră în profilul de V. Diametrul acestui complex este de 1,40 m. În plan umplutura gropii este de culoare negricioasă pigmentată cu pământ ars. Inventarul gropii este compus din fragmente ceramice medievale, oase şi obiecte de metal fragmentare.

Complexul 33 - a fost surprins în ?1--1, la adâncimea de 0,70 m. şi intră în profilul de V. Diametrul acestui complex este de 1,47 m. Baza gropii a fost reperată la adâncimea de 1,78 m. În plan umplutura gropii este de culoare negricioasă pigmentată cu var şi cărămidă. Inventarul acestei gropi este format din fragmente ceramice medievale, oase şi var.

Complexul 34 - a fost surprins în ?24-25, la adâncimea de 0,70-0,75 m. şi intră în profilele de E şi V. În plan umplutura gropii este de culoare cenuşie negricioasă. Groapa perforează solul galben lutos.

Complexul 35 - a fost surprins în ?26-27, la adâncimea de 1 m. fiind suprapusă de complexul 11. Groapa intră în profilul de V. În plan umplutura gropii este de culoare cenuşie. Umplutura acestei gropi este format din fragmente ceramice medievale, bucăţi de cărămizi şi cenuşă. Fundul gropii perforează pământul galben lutos.

Zone pietruite

Între ?16-18, la o adâncime cuprinsă între 0,23-0,34 m. a fost observată o zonă pietruită (complexul 5) cu grosimea de 10-20 cm. Pietrele au diametrul cuprins între 10-15 cm. Acest nivel de pietre a fost surprins şi în secţiunea S II B 1, aprox. în aceeaşi zonă. Acest nivel pare să fie drumul de acces ce făcea legătura între poarta celei de-a doua incinte şi turnul poartă de la prima incintă.

Complexul 13- a fost surprins în ?28-29, la adâncimea de 0,90 m. Este o zonă pietruită de formă neregulată (1,20 x 0,55 m), cu pietre de dimensiuni relativ reduse (10-15 cm). Complexul, care se continuă în profilul de E, a fost cercetat parţial.

Un complex deosebit a fost descoperit în ?7-8, la adâncimea de 0,42-0,62 m. Acest complex se prezintă sub forma unui pavaj realizat din cărămizi reutilizate, legate între ele cu lut.

Complexul a fost deranjat din vechime, zona centrală fiind perforată de o groapă. Complexul, este perpendicular pe lungimea secţiunii şi intră în profilele de E şi V, având o lăţime de aprox. 2 m.

În legătură cu gropile medievale, dacă avem în vedere observaţiile stratigrafice şi inventarul lor, acestea par a data din două perioade distincte de funcţionare a Curţii medievale de la Târgşorul Vechi.

Gropile ce de obicei sunt umplute cu cărămidă şi pietre provenite din demantelări şi care apar în plan la adâncimi ce variază între 0,20-0,30 m. şi 0,50-0,70 m. par a fi utilizate ulterior construirii celei de-a doua incinte medievale, respectiv sec. XVII (a doua fază).

Celelalte gropi par a fi anterioare construirii celei de-a doua incinte medievale. De regulă acestea sunt suprapuse de complexe mai târzii. Inventarul gropilor este sărăcăcios şi nu conţine cărămizi sau mortar provenit din demantelări. Acest tip de complexe este sesizabil începând cu adâncimi ce variază între 0,50-0,70 m.

Precizăm şi faptul că în nivelurile arheologice, la adâncimi cuprinse între 0,80-1,15 m, apar fragmente ceramice romane şi fragmente ceramice datate în sec. III-IV p. H, fără să fie surprinse complexe arheologice cărora să le poată fi atribuită ceramica. Foarte probabil, complexele medievale, numeroase şi de dimensiuni apreciabile, au distrus complexe romane sau din sec. III-IV p. Chr., antrenând materialul ceramic conţinut de ele.

Suprafaţa din sectorul B abordată în campania arheologică 2001, reprezentând extremitatea de V a necropolei de tip Sântana de Mureş -Cerneahov, nu s-a soldat cu descoperirea complexelor funerare aşteptate, fapt care n-ar putea da indicii asupra limitei vestice a necropolei, deşi prezenţa fragmentelor ceramice din sec. III-IV în complexele medievale poate avea o semnificaţie contrară. Numai extinderea spre V a săpăturii în campaniile viitoare va putea oferi certitudini în această privinţă.

Semnificative sunt însă datele privind monumentele medievale din centrul voievodal de la Târgşor care, alături de cele deja cunoscute, completează imaginea asupra evoluţiei curţii domneşti şi a concentrării urbane din jurul acesteia. Dacă prima incintă este bine cunoscută, iar a doua incintă este într-o proporţie apreciabilă cercetată, despre existenţa unor complexe de locuire în afara incintelor, cu precădere pe malul vestic al pârâului Leaot, aveam date încă din campaniile anterioare. Ele par a fi destul de numeroase şi pe malul estic, fiind prezente de jur împrejurul incintei. În stadiul actual al cercetării se prefigurează posibilitatea reconstituirii unei evoluţiei a configuraţiei târgului medieval în etapa dinaintea extinderii curţii domneşti, în a doua jumătate a sec. XVII, şi după această extindere. În acest scop se impune a fi continuată şi încheiată cercetarea celei de a doua incinte şi extinse săpăturile în ariile de N şi E ale curţii domneşti, abordate prin cercetări sistematice numai în mică măsură. Cercetările de suprafaţă indică însă prezenţa masivă în aceste zone a materialului arheologic medieval.

Materialele arheologice descoperite în campania de anul trecut, aflate în curs de prelucrare şi cercetare, se păstrează în depozitul de şantier de la Târgşorul Vechi.

Piesele vor fi restaurate şi puse în valoare în cadrul Expoziţiei permanente "Descoperiri arheologice de la Târgşorul Vechi", expoziţie aflată în Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.





Cercetări geofizice



Florin Scurtu (GEI - PROSECO Bucureşti)



În situl arheologic Târgşoru Vechi au fost efectuate în anul 2000 cercetări magnetometrice. Ele au început (cu finanţare dintr-un grant ANŞTI) prin realizarea unor profile de recunoaştere, orientate N - S, pe o zonă presupusă arheologic a conţine construcţii aparţinând unui castru roman. Scopul acestor profile a fost de a obţine informaţii care să confirme existenţa în subsol a unor neomogenităţi corelabile cu foste ziduri din cărămidă (material de construcţie utilizat şi la realizarea termelor romane dezgropate la cca. 50 m SV de zona cercetată de noi).

Profilele au indicat un câmp geomagnetic destul de agitat, cu anomalii locale ce depăşesc 20 nT (uneori chiar peste 100 nT), deci subsolul nu este omogen din punct de vedere al susceptibilităţii magnetice, iar cauza anomaliilor magnetometrice o constituie chiar fundaţiile îngropate ale unor astfel de construcţii sau alte forme de aglomerare a materialelor tegulare (cărămizi, ţigle etc.).

Urmare a informaţiilor obţinute prin profilele magnetometrice, am realizat o cercetare de mare detaliu pe aceeaşi zonă. Harta magnetometrică generală obţinută la V de şoseaua Ploieşti - Strejnic - Târgşoru Vechi arată prezenţa unui aliniament anormal principal orientat NNE - SSV, pe care îl atribuim unui pavaj din cărămidă lat de cca. 5 m, un aliniament NV - SE (în partea de N a hărţii) reprezentând probabil un zid din cărămidă, precum şi numeroase alte zone anormale cu diferite forme şi divers orientate (dar mai ales NV - SE şi SV - NE) care au drept cauză tot construcţii din cărămidă sau aglomerări de ţiglă şi cărămidă rezultate din dărâmarea unor construcţii vechi (în cazul anomaliilor de formă izometrică).

În a doua parte a cercetărilor efectuate la Târgşoru Vechi (cu finanţare din fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor şi din fonduri proprii ale firmei) măsurătorile geofizice au fost efectuate la E de şoseaua Ploieşti-Strejnic-Târgşoru Vechi, pe o zonă agricolă. Pe imaginea geofizică se disting cu destulă claritate aliniamente ce se întretaie în unghi drept (delimitând foste clădiri, respectiv intersecţii de străzi), dar şi linii paralele curbe (mai ales în partea de S-E a ariei cercetate de noi) şi chiar o formă circulară. Harta magnetometrică a fost supusă unor filtrări matematice care au permis detaşarea unor zone în care cantitatea de material (cărămizi, ţigle, chirpici ars etc.) este mult mai mare decât în restul perimetrului cercetat. Din punct de vedere arheologic aceste zone pot reprezenta fie foste clădiri mari din cărămidă, care prin prăbuşire au constituit mari volume de dărâmătură, fie acoperişuri de ţiglă căzute pe loc, fie foste locuinţe din chirpici care au fost distruse de incendiu, fie chiar foste pavaje din cărămidă. Încadrarea surselor anomaliilor magnetometrice în una din aceste categorii poate fi făcută numai în urma unor viitoare săpături arheologice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu