.
Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul legiunii V Macedonica | Anul: 2001
Anul:
2001
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit:
Castru
Județ:
Cluj
Localitate:
Turda
Comuna:
mun. Turda
Punct:
Castrul legiunii V Macedonica
Toponim:
Potaissa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bărbulescu Mihai responsabil Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cătinaş Ana Muzeul de Istorie Turda
Fodorean Florin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Husar Adrian Universitatea Târgu Mureş
Husarik Pavel Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Luca Claudia Muzeul de Istorie Turda
Nemeti Irina Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Nemeti Sorin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Pâslaru Mariana Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Stănescu Alexandru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Castrul legiunii V Macedonica se află la marginea sud-vestică a municipiului Turda, pe platoul dealului Viilor-Cetăţii. Cercetările arheologice se desfăşoară din anul 1971, până în prezent fiind dezvelite poarta de pe latura de V, două bastioane, clădirea comandamentului, depozitul de cereale, câteva cazărmi şi, parţial, termele. S-au executat lucrări de conservare la poarta de pe latura de V, bastionul din col...ţul nord-vestic, un bastion de curtină de pe latura de V, un canal deversor din colţul nord-estic, clădirea comandamentului.

Din 1993 a început cercetarea termelor situate în praetentura dextra, urmărindu-se dezvelirea sistematică a acestora.

Cercetările din anul 2001 s-au desfăşurat potrivit planificării, în zona de V a termelor, în continuarea lucrărilor din acest punct din campania precedentă. Totodată, s-au executat lucrări de conservare primară.

S-au executat şase casete în zona de S-V a termelor şi trei casete în zona de N-V a termelor, cercetându-se astfel o suprafaţă de 390 m2.

Cercetările din zona sud-vestică au încheiat decopertarea încăperii E, au dus la dezvelirea încăperilor H şi I (prevăzută cu absidă), la V de acestea fiind surprinse alte încăperi cu hipocaust, J, K şi L. Cercetările din zona nord-vestică au avut ca scop decopertarea zonei centrale din frigidarium I.

Încăperea E. Dimensiuni interioare: 23 x 9 m. Se învecinează spre N cu frigidarium I, spre E cu latrinae I, frigidarium II şi cu încăperea F, spre S se învecinează cu încăperea H.

Zidurile încăperii E, ca şi a celorlalte încăperi descoperite sunt construite din piatră de carieră cu mortar, folosindu-se şi cărămizi şi sunt îngrijit tencuite. Zidul vestic este lat de 1, 10 m, zidurile de N şi S sunt late de 0, 95. Deşi s-au găsit puţine ţigle presupunem că încăperea E era acoperită. Încăperea E este străbătută de canalul III, care conducea apa spre latrinae I. În dreptul intrării spre H se află o suprafaţă de 2, 50 x 3, 15 m delimitată printr-o bordură din lespezi de piatră şi cărămizi. În colţul sud-estic se află spaţiul unui mic bazin rectangular de 2, 55 x 1, 30 m. În încăperea E s-au descoperit două altare votive şi fragmente dintr-o statuie de bronz.

Încăperea H. Dimensiuni interioare: 9, 05 x 4, 90 m. Grosimea zidului vestic - 1, 10 m, iar a zidului sudic, care o desparte de camera I, este de 0, 85 m. Era acoperită cu boltă, descoperindu-se numeroase elemente de teracotă din cofrajul bolţii.

În faza I aici exista un frigidarium, scurgerea făcându-se printr-un canal de cărămidă practicat în zidul care desparte camera H de E.

În faza II în locul frigidarium-ului s-a amenajat o încăpere încălzită cu hipocaust. Pentru aceasta s-a desfiinţat canalul III pe sectorul corespunzător camerei H, el fiind blocat sub zidul dintre E şi H. Nivelul de călcare din faza II se poate reconstitui şi prin trasajele observate pe tencuială care indică nivelul suspensurii. În faza II s-a obturat canalul de scurgere din frigidarium şi s-a deschis un alt loc de scurgere în zidul dintre H şi E unde s-au încastrat tuburi de teracotă cu diametrul de 14 cm care evacuau apa în canalul III.

Încăperea I. Absida şi prefurniul acestei încăperi orientate spre E au fost cercetate în campania precedentă, acum decopertându-se spaţiul rectangular al încăperii I, lung de 9 m. Lăţimea acestui spaţiu nu se poate deocamdată preciza, încăperea I continuând probabil spre S şi fiind prevăzută, poate, cu încă o absidă. Şi încăperea I era acoperită cu boltă. Încălzirea se făcea prin canalul ce traversa zidul care închide absida. Nivelul inferior al hipocaustului, bine păstrat, este din cocciopesto roşu cu urme de arsură. O pilă păstrată pe întreaga înălţime (88 cm) era formată din 2 plinte inferioare, peste care se aşezau 8 cărămizi, iar partea superioară era formată din trei plinte suprapuse. Şi pe tencuiala peretelui vestic al încăperii I se observă două trasaje orizontale care indică nivelul de călcare în încăpere.

Se observă amenajări ulterioare care constau din ridicarea unui zid gros de 80 cm, construit din piatră fasonată, nefasonată, cărămizi şi mortar, adosat zidului care închidea absida, precum şi doi contraforţi. Este posibil ca aceste amenajări să fie contemporane cu faza II din încăperea H.

Spre V de încăperile E, H şi I apar alte încăperi din care cel puţin două (K şi L) sunt prevăzute cu hipocaust. În această zonă cercetările vor continua în campania viitoare.

Prin cercetările din zona nord-vestică a termelor s-a decopertat partea centrală din frigidarium I, observându-se două nivele de călcare, nivelul superior fiind pardosit cu cărămizi ca şi încăperea E. S-a decopertat zidul nordic de la frigidarium I unde se constată o dublare a acestuia.

S-a descoperit un variat material tegular: ţigle, olane, cărămizi pentru ziduri, cărămizi pentru hipocaust, tuburi de conductă, tuburi din cofrajul bolţilor. Cu excepţia tuburilor din cofrajul bolţilor materialul tegular prezintă o mare varietate de ştampile ale legiunii. S-au descoperit de asemenea tegulae mammatae, cuie în formă de T de la fixarea acestora, fragmente de tencuială pictată cu roşu, verde şi alb. S-au descoperit monede, piese de echipament militar, podoabe (inel de argint, fibulă din argint cu picior întors pe dedesupt) etc.

Cercetările din actuala campanie au permis observaţii interesante cu privire la funcţionarea termelor şi au completat planul edificiului termal. S-au putut preciza mai bine fazele din terme. Se constată de pe acum că ne găsim în cele mai mari terme construite în Dacia, un complex întins pe o suprafaţă care depăşeşte 120 x 75 m.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO