Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bordeşti | Judeţ: Vrancea | Punct: Biserica "Adormirea Maicii Domnului" | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Bordeşti
Comuna   Bordeşti
Punct
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Nicodei Aurel Muzeul Vrancei, Focşani
Cod RAN    175448.03
Raport Mănăstirea Bordeşti este construită între anii 1698-1699 de către căpitanul de margine Mănăilă având biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Campania de cercetări arheologice a anului 1998 a avut următoarele obiective:
I. Relevarea planigrafiei zidului de incintă;
II. Reperarea preliminară a construcţiilor ce alcătuiau ansamblul monahal.
l. Secţiunile trasate au relevat următoarele caracteristici ale zidului de incintă:
a) Forma incintei este neregulată cu o lungime maximă de 54 m şi o lăţime de 43 m, urmând următorul traseu:
- latura nordică este rectilinie fiind flancată de doi contraforţi (plasaţi către mijlocul laturii) şi se racordează rotunjit cu latura estică;
- latura estică, păstrată parţial sub formă de ruină este formată din mai multe segmente liniare racordate prin arcuire;
- latura sudică este rectilinie şi se racordează arcuit la latura estică şi în unghi drept la latura vestică;
- latura vestică este rectilinie, având la partea nordică o ieşire de cea 10 m lungime în unghi de 145°, prin care se racordează cu latura nordică;
b) zidul de incintă este unitar realizat şi este construit din cărămidă legată cu mortar de var şi nisip, având o lăţime de 70-80 m;
Fundaţia turnată este alcătuită din spărtură de cărămidă legată cu mortar. Are o adâncime de cea 60 cm şi este suprapusă de o fundaţie zidită din 2-5 asize de cărămidă şi de elevaţie;
c) pe latura sudică zidul a fost demantelat pe mai multe porţiuni;
d) pe latura vestică, "ţesut" de zidul de incintă s-a reperat traseul unui posibil turn de intrare cu dimensiunile de 2,6 m (sud-nord) şi 4 m (pe axul est-vest).
e) zidul de incintă prezintă în anumite zone fisuri sau chiar fracturi până la talpa fundaţiei.
f) în zona vestică a laturii sudice a fost relevată o fundaţie turnată alcătuită din fragmente de cărămidă legate cu mortar de nisip şi var care este suprapusă de fundaţie şi elevaţia zidului actual de incintă.
g) stratigrafie zidul de incintă se fundează în solul viu. II. în aripa sudică a incintei au fost reperate zidării, altele decât ale zidului de incintă, porţiuni de zidărie şi boltire prăbuşite, amenajări zidite ce depăşesc spre sud aria incintei.
Existenţa unui strat masiv de molozuri care acoperă zidăriile sau umple cavităţile unei foste pivniţe impun continuarea lucrărilor de cercetare.
Cercetările au condus la recuperarea a numeroase fragmente ceramice databile în sec.l XVIII - XlX, a unei monede otomane din 1774. Este importantă descoperirea unui fragment de piatră cu inscripţie în slavonă şi a unui capitel ce a aparţinut uneia din coloanele din interiorul bisericii. Este de remarcat un vas fragmentar lucrat la mână databil în sec. VI-VIl.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu