Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vinţu de Jos | Judeţ: Alba | Punct: Mănăstirea Dominicană şI Castelul Martinuzzi | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Vinţu de Jos
Comuna   Vinţu de Jos
Punct
Mănăstirea Dominicană şI Castelul Martinuzzi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Rusu Adrian Andrei
Cod RAN    8835.02 8835.07
Raport Campania anului 2001 s-a desfăşurat în intervalul 15 august - 20 septembrie
Fondurile de cercetare au aparţinut, în exclusivitate, Ministerului Culturii şi Cultelor. A fost a noua campanie de cercetare.
Secţiunile arheologice trasate au fost următoarele: S XXXVI (6 x 3,50 x 3 m) a fost trasată în nava bisericii, aproape de latura de N a sa, la cca. 5 m distanţă de umărul altarului. S XXXVII (6 x 2,50 m x 2,80 m) a fost amplasată pe latura de N a sanctuarului, la cca. 3 m de umărul navei. Se afla la 15 m distanţă de extrema de E a secţiunii S XXXVI. Ei i s-a adăugat o casetă C XXXVII, în extremitatea de V a sa, acolo unde profilul s-a prăbuşit datorită existenţei, la mică distanţă, a unui zid transversal.
S XXXVIII (7 x 2,50 x 2,70 m) a fost amplasată în zona de S a complexului constructiv, raportată fiind la secţiunea S XXVIII.
Caseta F (= fântână) a fost amplasată pe locul unde a fost identificată, în anul 1991, fântâna din curtea castelului. Iniţial a avut dimensiunile de 2 x 2 m, dar s-a extins mai apoi, către S-E, cu încă un perimetru de cca. 1,50 x 1,50 m, pentru a prinde toată suprafaţa ghizdului şi a avea posibilitate de manevrare a pământului extras de la adâncime. Perimetrul propriu-zis al fântânii a fost excavat până la adâncimea de - 3,80 m, loc în care a fost întâlnită apa freatică.
Elementele constructive.
Nava bisericii. A fost regăsită aprox. paralel cu latura de N a secţiunii S XXXVI. Dincolo de jumătatea profilului, zidul s-a descoperit pe întreaga suprafaţă. A fost identificat al doilea contrafort, din nordul navei, element constructiv presupus deja din dispoziţia traveelor. Ceea ce este foarte important este constatarea că, de-a lungul acestei laturi, în interior, nu s-a mai descoperit nici un stâlp adosat, dovedindu-ne că, iniţial, a existat un proiect, din care s-au realizat doar doi astfel de stâlpi, la limita de V a primei trave a navei, care proiect a fost modificat radical în etapa următoare de construcţie.
Noutatea absolută a constat din descoperirea unei intrări în navă, dinspre N, respectiv dinspre drumul principal de circulaţie, medieval, dar şi contemporan. Intrarea a fost realizată printr-o evazare de la interior spre exterior, fără nici un fel de elemente decorative de ancadramente, conservate in situ. Pragul a fost realizat din cărămizi romane, alternate cu cărămizi medievale şi pietre.
Tot legat de mobilierul interior, în colţul de N-E al secţiunii a fost regăsită parţial, urma unei baze de altar secundar. Este cel de-a treilea descoperit în ansamblu.
Corul, cercetat prin secţiunea S XXXVII, a adus şi el unele noutăţi constructive importante. S-a stabilit definitiv că, în afara laturilor de închidere a absidei, pe laturile sale lungi, nu au fost elemente decorative care să coboare la nivelul podelelor. Acestea din urmă, nu au fost uniforme pe toată lungimea sa. Dacă, spre extrema de E, au fost descoperite podele aşezate pe bârne, jumătatea de V poseda aceleaşi elemente de cărămidă, ca şi restul navei. În această podea au fost identificate urmele unor şiruri, aprox. paralele, de mici ţăruşi (?). Funcţionarea acestei orânduiri este incertă tocmai datorită imposibilităţii stabilirii cronologiei sale. Dacă este târzie, atunci ea trebuie asociată obligatoriu cu zidul transversal, despre care vom relata în continuare.
Către extrema de V a secţiunii, respectiv la profilul scurt, a fost descoperit un zid adosat peretelui corului. Gros de 0,80 m, el a fost ridicat în cea mai mare parte din pietre profilate ori neprofilate medievale. După ce străbate lăţimea secţiunii, el se opreşte la cca. 0,15 m de profilul de S. Acolo trebuie să fi funcţionat o intrare. La nivel inferior este înzestrată cu un prag, iar în elevaţie, se distinge curbura unui arc de portal.
Apreciem că este o amenajare foarte târzie (sec. XVII ?), care delimita un spaţiu în care a funcţionat - conform datelor arheologice din campaniile precedente - o pivniţă-depozit de cereale.
Fântâna. A fost construită uniform, din piatră de râu, lipită cu pământ, cu un diametru de m. A fost golită, cu mijloace speciale, până la adâncimea de - 3,80 m faţă de nivelul actual de călcare. La acest nivel a fost atinsă apa freatică. Până la acest nivel, nici unul dintre materialele scoase nu au fost medievale, ci moderne. Ele dovedesc folosinţa fântânii până în secolul al XIX-lea şi ridică întrebarea dacă a fost sau nu vechea fântână a mănăstirii.
Clădire din sudul complexului. Această clădire este o noutate. Ea se datează într-o fază târzie a complexului (sec. XVI-XVII), fiind situată pe un loc unde, odinioară (sec. XIV-XV), fusese o pantă accentuată. Surprinderea ei la capătul profilului scurt al secţiunii S XXXVIII, a împiedicat orice fel de aprecieri făcute cu privire la formele sale. Ceea ce ştim este doar că a avut o latură orientată E-V. Din caracteristicile sale constructive, reţinem doar fundaţia în ic, coborâtă până la solul viu şi un umăr de fundaţie destul de neglijent.
Palisada din sec. XVI. A fost regăsită în S XXXVII. Cele două rânduri de pari, care au compus-o se regăsesc şi aici. Cei exteriori sunt mai bine înfipţi. Grosimile de 0,20-0,24 cm se păstrează cu consecvenţă. Datarea sa în secolul al XVI-lea, nu se modifică. Ca o noutate înregistrăm aici un canal de drenaj care străbate grosimea palisadei, de la N la S. Un tub de lemn (?) a fost acoperit cu un şir de cărămizi.
Morminte. Au fost descoperite cinci morminte, atât în navă (M 70 - M 73), cât şi în cor (M 74 - M 76). Caracteristicile mormintelor se păstrează: inventarul este extrem de sărac. De astă dată, şansa a făcut ca din groapa de umplere a lui M 70 să iasă la lumină o monedă de sec. XV, iar din M 75 ? o aplică, în zona bazinului, urmele de cuie de sicriu şi din benzile care încingeau sicriul. Oase umane răvăşite au fost descoperite atât în navă, cât şi în cor.

Materiale arheologice.
Piesele de piatră reprezintă, ca de fiecare dată, cele mai importante materiale descoperite la Vinţu. O parte dintre ele au fost găsite în nivelele de dărâmare, altele reclădite în zidul transversal, care a compartimentat suprafaţa corului, după secolul al XVI-lea. O frumoasă piatră profilată, poate reutilizată (romană ori altă fază medievală), a făcut parte dintr-un soclu. Mici fragmente de baghete, alăturate unor scotii largi, au fost identificate în groapa de reparare-refacere din navă. Tot de acolo provin fragmente de diferite dimensiuni ale unor ogive, de forme identice. Tipul este cunoscut deja la Vinţ, din alte campanii, şi se datează în secolul al XIV-lea. Numai datorită demolărilor zidului transversal, s-au putut observa, în structura sa, cu profilaturile orientate către miezul zidului, două componente de soclu (?), cu modelaj aprox. identic. Este vorba despre o scotie mai largă, încadrată de două baghete cu alte retrageri unghiulare. La baza aceluiaşi zid a fost întâlnită o piatră profilată provenită din stâlpul adosat de la limita de N-V a primei travei a navei.

Piesele de metal.
b. 1. Monede. Au fost regăsite două piese numismatice medievale. Una, de la mijlocul secolului al XV-lea, a fost descoperită în umplutura mormântului M 70 (S XXXVI). Cealaltă a fost găsită în straturi formate din aruncarea unor resturi menajere (S XXXVIII).
b. 2. Piese de bronz. Un fost descoperite două ace de păr, cu gămălie simplă (S XXXVII şi S XXXVIII), o mică aplică de curea foarte pliată, din groapa de mormânt a lui M 7?. O încadrare imprecizabilă o deţine o piesă de podoabă care are forma unui triunghi cu colţuri rotunjite, compusă din două rame-cadre între care s-au fixat, prin monturi de gheare, mici pietre şlefuite, gălbui. Alte fragmente de plăci de bronz, provin, după toate probabilităţile, de la vase.
b. 3. Piese de fier. Acestea constau dintr-un pinten aproape întreg, o cataramă cu spin, de formă dreptunghiulară, o verigă de ham, o aplică de broască, decupată în forma unui cvadrilob, piroane de construcţie, cuie de şindrilă. Din fântână provine o fereastră târzie, cu doi batanţi de tablă, ramă de fier şi balamale prelungite cu capete ornamentate.
b. 4. Sticlăria. Ochiurile de geam, rare, aparţin tipurilor cunoscute. Vesela. În afara unui fund de flacon mic, din pastă maronie, nu s-au descoperit decât fragmente mici de vase, din aceeaşi pastă, dar şi din sticlă de import, transparentă.
b. 5. Ceramica.
Cahlele. Repertoriul lor, remarcabil la Vinţ, se întregeşte prin campania anului 2001, cu o noutate de foarte mare importanţă: o piesă care îl reprezintă pe "cavalerul în turnir" (mijl. sec. XV), traforată. Este a doua piesă de aceeaşi factură, descoperită în Transilvania, după cea de la Hunedoara (astăzi pierdută). Pe lângă această cahlă, am regăsit cahle cu reprezentarea Sf. Gheorghe (două ipostaze), cahla reprezentându-l pe Samson în luptă cu leul, cahlă cu "pasărea Phoenix", cahle cu decor "în oglindă", cahle-oală cu gura pătrată. Cahle tipic habane, cu smalţ alb sau albastru au apărut în fragmente foarte mărunte.
Ceramica comună este reprezentată prin două loturi mai importante de materiale, ambele provenite din S XXXVII: unul cu vase din sec. XVI, altul cu vase din sec. XIV-XV. În acest din urmă lor, a apărut, ca o raritate, un fund de vas cu "marcă de olar".

Materialele arheologice aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, de la Cluj-Napoca.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu