Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Palvar | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Zalău
Comuna   mun. Zalău
Punct
Palvar
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băcueţ-Crişan Dan responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN    139713.01
Raport Săpătura arheologică a fost efectuată în baza Autorizaţiei de săpătură arheologică Nr. 160/2001.

Situl arheologic de la Zalău punctul "Palvar" este plasat pe teritoriul oraşului Zalău, pe strada Crasnei în incinta Poligonului militar de tancuri.

Primele cercetări realizate în acest punct au fost realizate în 1989 şi au avut un caracter de salvare. În urma acestor cercetări au fost descoperite mai multe morminte de inhumaţie, creştine, cu orientare V-E, morminte dispuse pe trei şiruri paralele, datate în sec. IX-X d. Chr. Cercetările în acest sit au fost reluate în anul 2000, fiind descoperite încă două morminte de inhumaţie.

Campania de cercetări desfăşurată în anul 2001 a avut ca scop extinderea investigaţiilor asupra necropolei în vederea clarificării modului de dispunere a mormintelor, surprinderea marginilor necropolei.

În suprafaţa cercetată au fost descoperite patru morminte de inhumaţie şi două locuinţe de suprafaţă.

În cadrul campaniei de cercetări desfăşurată în anul 2001 au fost trasate un număr de şase casete fiind descoperite următoarele tipuri de complexe:

C. 1/2001. Caseta C1 avea dimensiunile de 3,3 x 12 m, fiind orientată paralel cu C. 2/2000 la distanţa de 30 m faţă de aceasta.

La adâncimea de - 0,5 m faţă de nivelul actual de călcare a fost surprins mormântul M1.

M. 1- mormânt de inhumaţie cu orientare V-E. Oasele scheletului s-au păstrat foarte prost, fiind recuperate doar puţine fragmente din calota craniană şi câteva oase ale picioarelor. Mormântul avea dimensiuni mici, probabil mormânt de copil. Nu avea inventar. Scheletul se afla în groapă în poziţia decubit dorsal. Mortul a fost depus mai întâi într-o cutie de lemn, fiind descoperite urmele acesteia precum şi opt scoabe din fier care probabil întăreau cutia la colţuri.

C. 2/2001. Caseta C. 2 avea dimensiunile de 4,2 x 4 m, fiind deschisă la E de C. 1/2001 (între cele două casete a fost păstrat un martor de 0,3 m). În această suprafaţă au fost surprinse trei morminte de inhumaţie.

M. 2 - mormânt de inhumaţie cu orientare V-E, sesizat la adâncimea de -0,36 m faţă de nivelul actual de călcare. Scheletul se afla în groapă în poziţia decubit dorsal. Mortul a fost depus direct în groapă, mâinile pe lângă corp şi îndoite din coate astfel încât palmele erau una peste alta pe bazin. Inventarul mormântului constă într-un fragment de vas ceramic lucrat la roata rapidă, dispus în apropierea craniului, în partea dreaptă a acestuia.

M. 3 - mormânt de inhumaţie cu orientare V-E, sesizat la adâncimea de -0,3 m faţă de nivelul actual de călcare. Scheletul s-a păstrat foarte prost, fiind recuperate puţine oase din zona craniului şi a picioarelor. Probabil că a fost aşezat în groapă în poziţia decubit dorsal. Mortul a fost depus direct în groapă, fiind lipsit de inventar.

M. 4 - mormânt de inhumaţie cu orientare V-E, sesizat la adâncimea de -0,16 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare. De asemenea şi acest schelet s-a păstrat foarte prost, fiind recuperate foarte puţine oase (zona craniului şi a picioarelor). Probabil că a fost aşezat în groapă tot în poziţia decubit dorsal. Mortul a fost depus direct în groapă. Nu avea inventar.

În vederea surprinderii mai multor morminte au fost deschise casetele C. 3, C. 4 şi C. 5.

C. 3/2001. Caseta C. 3/2001 cu dimensiunile de 4 x 5 m, a fost deschisă pe latura de S a casetei C. 2/2001, fiind păstrat un martor de 0,3 m între ele.

În această suprafaţă a fost descoperită o locuinţă, notată L1.

L1- locuinţă de suprafaţă conturată la adâncimea de -3 m faţă de nivelul actual de călcare. Au fost surprinse urmele a patru stâlpi ce susţineau pereţii construcţiei. Instalaţia de foc a locuinţei era constituită dintr-un cuptor de tip pietrar, cu pereţii ridicaţi din blocuri de gresie şi piatră de râu. Vatra cuptorului era arsă la roşu prezentând o nuanţă brun-cărămizie. Totodată în interiorul locuinţei a mai fost cercetată o groapă umplută cu cenuşă şi bucăţi de lemn ars.

Inventarul locuinţei L1 constă în ceramică lucrată la roata rapidă (majoritatea), ceramică lucrată la roata înceată şi câteva fragmente de vase lucrate cu mâna. Ornamentaţia ceramicii constă în linii drepte paralele trasate orizontal pe aproape toată suprafaţa vasului şi linii în val încadrate de linii drepte paralele.

C. 4/2001. Caseta C. 4/2001 cu dimensiunile de 3,5 x 4 m a fost deschisă pe latura de S a casetei C. 3/2001 fiind păstrat un martor de 0,3 m. În această suprafaţă nu a fost surprins nici un complex arheologic.

C. 5/2001. Caseta C. 5/2001 cu dimensiunile 3,5 x 6 m a fost deschisă pentru a putea surprinde restul locuinţei L. 1. În această suprafaţă au mai fost sesizate urmele a încă trei stâlpi ce aparţineau de L. 1.

C. 6/2001. Caseta C. 6/2001 cu dimensiunile de 4 x 6 m, a fost deschisă la 3,5 m de caseta C. 2/2000, pe latura nord-estică a acesteia, în vederea surprinderii unor noi morminte.

În această suprafaţă a fost cercetată o nouă locuinţă notată L. 2, fiind sesizată la adâncimea de -0,45 m faţă de nivelul actual de călcare. Complexul este o locuinţă de suprafaţă, de formă patrulateră, construită pe tălpi de lemn. Din păcate locuinţa nu a putut fi cercetată decât parţial, fiind surprinse doar trei din cele patru laturi. Pe toate laturile cercetate au fost surprinse urmele tălpilor de lemn precum şi stâlpii de susţinere a construcţiei. În interiorul construcţiei au mai fost surprinse urmele a opt stâlpi care susţineau acoperişul. Instalaţia de foc a locuinţei consta într-o vatră arsă la roşu, vatră mărginită de pietre de râu şi blocuri de gresie.

Ceramica descoperită în complex este lucrată la roata rapidă sau înceată, fiind ornamentată cu linii drepte paralele trasate orizontal. Pe unele fragmente ceramice apar şi linii în val încadrate de linii drepte paralele.

Primele morminte descoperite în acest punct, în urma cercetărilor desfăşurate în anul 1989, au fost datate în sec. IX-X d. Chr. Cercetările desfăşurate în anul 2000 precum şi descoperirile din anul 2001, aduc un plus de informaţii privind această necropolă. Stadiul actual al cercetării ne determină să încadrăm cronologic această necropolă în intervalul reprezentat de prima jumătate a sec. X.

Locuinţele descoperite în campania de cercetări desfăşurată în iulie 2001 nu sunt contemporane cu necropola. La nivelul actual al cercetării, utilizând materialul arheologic descoperit în cele două locuinţe, credem că cele două complexe (L1 şi L2) ar putea fi încadrate cronologic în intervalul de timp reprezentat de sfârşitul sec. IX - începutul sec. X p. Chr.

Materialul arheologic descoperit la Zalău punctul "Palvar" în campania de cercetări din anul 2001, ca de altfel întregul material descoperit în campaniile din anii 1989 şi 2000 se află păstrat în depozitele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie 1. Dan Bacueţ-Crişan, Şantierul arheologic Zalau "Palvar", în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, p. 274.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu