Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Zăgujeni | Comuna: Constantin Daicoviciu | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Conducta de gaz | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Zăgujeni
Comuna   Constantin Daicoviciu
Punct
Conducta de gaz
Sector   
Toponim   Tibiscum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Benea Doina
Crânguş Mariana
Micle Dorel
Regep Vlascici Simona
Socol Gabriel
Timoc Călin
Cod RAN    51939.01
Raport Cercetările arheologice au avut loc între 1-15 iulie 2001 şi au urmărit dezvelirea întregului edificiu cu ziduri de piatră, scos în evidenţă de săpăturile anterioare din 1998 şi 2000. Edificiul se afla, după măsurătorile efectuate în vara anului 2001, la 550 m NV de porta principalis sinistra a castrului mare de la Tibiscum.

S-au trasat secţiunile S1 = 14 x 1 m şi S2 = 20 x 1 m, care au completat informaţiile legate de zidurile care nu erau încă cunoscute. C1 = 5 x 2,5 m a fost executată pentru a surprinde colţul sud-vestic al clădirii.

S3 = 20 x 1,25 m s-a trasat perpendicular pe S1 şi S2 (care erau paralele, orientate la 4,5 m distanţă una de alta) la S de clădirea din piatră, în afara ei cu scopul de a lămurii relaţia clădirii cu zona liberă, învecinată. În această zonă şi mai spre S, la suprafaţa solului s-a putut observa în urma lucrărilor agricole o dâră de pietriş, probabil de la drumul de acces spre acest edificiu. Secţiunea S3 a scos în evidenţă fundaţia unui drumeag, paralel cu zidul exterior la o distanţă de 10 m, fapt ce ar sugera existenţa şi altor anexe sau construcţii învecinate cu edificiul din piatră aşa cum au fost surprinse pe latura nordică în săpăturile din anul 2000. Drumul, format dintr-un stat de pietriş gros de 0,2 m era lat de 4 m şi în preajma lui a apărut un abundent material ceramic şi osteologic. Adâncimea în aceste secţiuni s-a făcut până la adâncimea de 1,25 - 1,40 m şi în toate cazurile s-a atins solul viu.

Stratigrafia verticală este simplă şi se compune în general din următoarele nivele:

0/-0,15 m = strat deranjat de lucrările agricole recente;

-0,15/-0,35 m = strat de dărâmătură antică, bulversat de arăturile adânci, fără material arheologic, doar sporadic apar fragmente de ţigle şi olane;

-0,35/-0,75 m = strat de locuire antică din interiorul edificiului de piatră;

La o analiză preliminară a rezultatelor investigaţiilor arheologice am ajuns la concluzia, că edificiul cu ziduri din piatră, cu câte 2 contraforţi ce susţin zona mediană a fiecărei laturi lungi ar fi putut avea un caracter public. În interiorul construcţiei nu am identificat amenajări interioare sau alţi pereţi ce să împartă spaţiul locuibil.

Grosimea zidurilor este de 0,75 m şi sunt realizate din piatră de râu legate cu mortar, fundaţia măsurând pe alocuri aproape 1 m. La cca. 3 m distanţă de edificiu mai apare un zid ce încadrează pe toate laturile clădirea centrală. Acest zid este mai modest ca structură, el nu depăşeşte 0,5 m lăţime şi pietrele de râu din care este constituit nu sunt legate cu mortar. În profilul vertical nu s-a observat în 1998, nici o urmă de dărâmătură, iar fundaţia este constituită din 2-3 rânduri de piatră, fără să depăşească 0,5 m. În profilul vertical din S2/2001 şi S1/1998 au ieşit între ziduri şi la exteriorul edificiului un strat compact de ţigle fapt ce ne obligă să conchidem că întreagă suprafaţă a clădirii era acoperită cu ţigle. Una din ţiglele găsite în acest strat în S2/2000 (în apropiere de latura estică a edificiului) are imprimată ştampila MID.

Zidul de piatră legat cu lut foarte probabil era doar un soclu pentru susţinerea stâlpilor de lemn ce susţineau marginea acoperişului şi pentru a-i proteja să nu putrezească.

Materialul arheologic în interiorul edificiului din piatră este extrem de sărac. În afară de câteva piroane din fier şi puţină ceramică atipică de uz comun nu a mai ieşit nimic, majoritatea pieselor importante (monede, ace de păr şi de cusut din os, fibulă de bronz, mărgea de sticlă de mari dimensiuni şi un bogat material ceramic, atât lucrat cu mâna cât şi la roată) au apărut în săpăturile din exteriorul clădirii.

Edificiul nu are decât un singur nivel de locuire şi după primele impresii din timpul săpăturilor arheologice, ridicarea lui pare a se data în prima jumătate a sec. III p. Chr.
Rezumat Les recherches archéologiques ont conduit à la découverte de la construction en pierre qui se trouve à 550 m. de mur de l'incinte du grand camp de Tibiscum. On a été précisé deux phases de l'habitation datées du II-ème - III-ème siècles.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu