Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ziduri | Comuna: Mozăceni | Judeţ: Argeş | Punct: Măgura | Anul: 2001

Anul   2001
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Tell
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Ziduri
Comuna   Mozăceni
Punct
Măgura
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cristocea Spiridon
Măndescu Dragoş
Cod RAN    17600.01
Raport Comuna Mozăceni se află situată în extremitatea sud-estică a judeţului Argeş, la 50 km de Piteşti. Pe islazul satului Ziduri, la aprox. 1,5 km N-V de vatra satului, în punctul "Măgura" se află un tell care are astăzi un diametru maxim de 45 m şi o înălţime maximă, în zona central-vestică, de 2 m. Se află situat chiar în lunca plată a Drâmbovnicului, râu care curge la 400 m V, şi este înconjurat de o terasă înaltă (promontoriu) atât la N (200 m distanţă), dar mult mai aproape la E (doar 10-15 m).



În perioada 20 august - 6 septembrie 2001 am continuat aici săpăturile arheologice începute cu un an înainte printr-un sondaj arheologic (Spiridon Cristocea, Dragoş Măndescu). În campania 2001 s-a intenţionat observarea situaţiei arheologice din tell-ul de la Ziduri prin săparea unor suprafeţe mai mari. Astfel, au fost executate două suprafeţe în zona central-estică a tell-ului, adiacente la S1/2000, la S şi la V de aceasta. Prima suprafaţă alcătuită din secţiunile S2 şi S3 cu un martor între ele a avut dimensiunile de 5 x 6 m, iar cea de-a doua suprafaţă (S 4) a măsurat 3 x 4 m.

Observarea stratigrafiei a confirmat rezultatele obţinute în campania din anul 2000: tell-ul are şase straturi de cultură, primele trei aparţinând fazei Gumelniţa A2 (un aspect tardiv), iar celelalte trei (cele superioare) marcând o intensă locuire Gumelniţa B1. Succesiunea straturilor se prezintă astfel, de sus în jos:

strat vegetal actual, cu o grosime de până la 18 cm;

strat cenuşiu cu puternice urme de incendiere, cu o grosime între 50 şi 85 cm (Gumelniţa B1);

strat galben-cenuşos, şi acesta prezentând urme de arsură, cu grosimea de 40-50 cm (Gumelniţa B1);

strat galben-vineţiu, cu grosimea variind între 25 şi 50 cm (Gumelniţa B1);

strat gălbui cu aspect nisipos şi cu mici concreţiuni calcaroase, cu grosimea variind între 20 şi 50 cm (Gumelniţa A2);

strat negru, cu grosimea între 20-45 cm, cu slabe urme de locuire (Gumelniţa A2);

strat vineţiu cu pigment galben, cu grosimea între 20 şi 40 cm (Gumelniţa A2);

sol steril - începe la adâncimea de 2,50 - 2,80 m.

Rezultatul principal al campaniei din anul 2001 a fost dezvelirea totală sau parţială a patru locuinţe de suprafaţă, construite în tehnica obişnuită, cu podina din lut bine bătătorit şi cu pereţii din împletitură de nuiele între pari de lemn, peste care s-a aplicat lipitură (pomosteală) de lut amestecat cu paie şi cu pleavă. Două dintre cele patru locuinţe aparţin fazei Gumelniţa A2 iar celelalte două fazei Gumelniţa B1, acestea din urmă fiind distruse printr-un incendiu de proporţii care, de altfel, a pus capăt definitiv locuirii eneolitice de la Ziduri. În cele ce urmează prezentăm locuinţele în ordinea descoperirii lor.

Locuinţa 1 a fost descoperită în ultimul nivel de locuire (Gumelniţa B1), în cadrul secţiunilor S1/2000, S2/2001 şi S3/2001, aprox. 1/4 din suprafaţa sa rămânând necercetată. Locuinţa este dreptunghiulară în plan, cu laturile lungi la E şi la V şi se remarcă prin dimensiunile sale mari: 6,3 x 4,1 m. Nu au fost surprinse în săpătură decât patru gropi de pari (două la colţul sud-vestic, una în jumătatea sudică şi alta în marginea intrării). Podina din lut bătătorit avea o grosime maximă de 15 cm. Pereţii erau prăbuşiţi spre interior, grosimea stratului de chirpici fiind de maxim 35 cm. Intrarea se afla pe latura lungă dinspre V şi avea o deschidere de 1,6 m. In interior, opus intrării, în zona central - estică a locuinţei se afla o vatră circulară, cu diametrul maxim de 70 cm. Inventarul recuperat se compune din: 10 unelte de silex, o dăltiţă de mână din rocă roşcată, un vas askos întreg şi multe fragmente ceramice neîntregibile, precum şi o râşniţă dintr-o piatră mare de râu. Majoritatea pieselor de inventar erau dispuse în zona de N-V a locuinţei, cu excepţia râşniţei găsită aproape de colţul sud-vestic.

Locuinţa 2 se afla tot în ultimul nivel de locuire (Gumelniţa B1), cercetată în întregime în secţiunile S1/2000, S2/2001 şi S4/2001. Era foarte aproape de locuinţa 1, la V de aceasta, spaţiul dintre ele fiind de doar 60 cm. Este dreptunghiulară în plan, cu laturile lungi la N şi la S, însă dimensiunile sunt mai modeste: 4, 2 x 3 m. Deşi face parte tot din categoria locuinţelor de suprafaţă, locuinţa 2 era uşor adâncită, în special în partea de V, cu maxim 70 cm de la nivelul de călcare corespunzător. Intrarea a fost localizată pe latura lungă dinspre S şi avea o deschidere de 50 cm. Pe laturile de S şi de E erau vizibile cinci gropi de pari. Vatra se afla în interior, în apropierea peretelui sudic, în stânga intrării, cu diametrul de 85 x 60 cm. Inventarul era grupat, în general, în jumătatea de E a locuinţei şi se compunea din: şase piese de silex la care se adaugă încă una găsită în apropierea intrării, un mic cilindru de lut (phalus?), un vas miniatural, două greutăţi pentru războiul de ţesut şi o lamă de cupru.

Locuinţa 3 a fost descoperită în întregime în secţiunile S1/2000 şi S2/2001, în cel de-al doilea nivel de locuire (Gumelniţa A2 tardiv). Este dreptunghiulară în plan, cu laturile lungi la E şi la V, cu dimensiunile de 3,2 x 2,2 m. În privinţa amenajării acestei locuinţe, s-a putut observa faptul că înainte de construirea podinii din lut bine bătătorit, pe nivelul de călcare corespunzător a fost întins un strat subţire de pietriş mărunt care la descoperire dădea impresia că face corp comun cu podina. Pe traseul pereţilor s-au evidenţiat cinci gropi de pari. Intrarea nu a fost găsită, însă probabil că se afla pe latura de N, unde a fost observată o uşoară discontinuitate a stratului de chirpici prăbuşiţi. Vatra era lipită de mijlocul peretelui estic, circulară, cu diametrul de 1,15 m. În imediata apropiere a vetrei, la S de ea au fost găsite un os de animal şi o râşniţă dintr-o piatră mare de râu. La V de vatră era amenajată o platformă de pietre. Inventarul era grupat mai ales în zona sudică a locuinţei: două unelte de silex, trei străchini din care una întregibilă şi un corn de cerb. În exteriorul locuinţei, la doar 25 cm de colţul său de S-V a fost găsită o săpăligă din corn, cu gaură rectangulară pentru înmănuşare.

Locuinţa 4 nu a putut fi dezvelită în totalitate datorită adâncimii mari la care se afla (-1,85/-2,25 m). A fost cercetată în S3/2001 şi în martorul dintre S2/2001 şi S3/2001. Această locuinţă face parte din cel de-al treilea nivel de locuire (Gumelniţa A2 tardiv). Era tot o locuinţă de suprafaţă, cu podina uşor adâncită (20 cm) în nivelul inferior. Inventarul, descoperit în colţul sud-estic al secţiunii S3/2001, se compune din trei răzuitoare de silex şi o sulă de cupru.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu