Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Basilica D, Sector A, Turnul 4
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    60892.08
Raport I.Basilica D. Reluarea porţiunii de S a S. l prin răzuire şi apoi degajare atentă a urmelor de gropi apărute, cu observarea unor resturi de înmormântări foarte deranjate; craniu uman în poziţie secundară, în marginea de V a S.
II.Sector A, cartierul de N, poarta de E. Deschiderea S. XII, jumătatea de E (14 x 2 m), corelată cu reluarea S. XI. Săpătura s-a oprit pe ultimul nivel de locuire reprezentat de o podea de lut şi zidul încăperii A. 2. p, care îl continuă pe cel înregistrat în S. XI (1995); strada A. v1 şi zidurile de E şi V ale A. 5 (1974) continuă spre N; podea de lut în A. 5, mult adâncită (-1,06) m faţă de nivelul locuinţelor dezvelite anterior.
III.Turnul nr. 4 . Se confirmă observaţiile din campaniile anterioare privind inexistenţa în epoca romană târzie a unei porţi în acest punct.
IV. Anexa fortificată. Reluarea săpăturilor în colţul de NE al anexei, cu scopul verificării relaţiei dintre turnul circular de NE şi latura de E a incintei anexei, unde pare să fie existat o intrare, prin secţiunile H, l, J şi K. Se înregistrează aici turnul "D", pe latura de E în formă de U, neidentificat până acum, şi el transformat în bastion în ultima fază. Se reconfirmă scoaterea masivă de piatră de talie din paramente în epoca medievală timpurie şi folosirea unei părţi din blocuri la construirea pe loc, imediat la E de fortificaţie, a unei construcţii fără mortar de formă aparent ovală.
V. Basilica coemeterialis. Continuare a cercetărilor în proximitatea basilicii, la S şi S-V, prin desfiinţarea martorului dintre S. II şi S. VI şi respectiv prin S. VIII, C. XV şi C. XVI. S-au degajat camerele hypogeului identificat anterior, cea de S integral şi cea de N parţial, în prima descoperindu-se un schelet parţial deranjat şi multe oase ale altor schelete (total, şase sau şapte indivizi), împrăştiate pe podeaua de mortar. Cele două camere erau legate printr-o intrare blocată în antichitate, intrarea în hypogeu făcându-se pe latura de E a camerei de S. Construcţia este anterioară basilicii.
VI. Platou E de cetate. Continuare a cercetării sistematice a aşezării preromane de pe platou, prin secţiunea S. 4, care a oferit la început fragmente ceramice romane timpurii şi getice amestecate şi, în straturile inferioare mai puţin deranjate, urmele unei locuiri situate cronologic între Hallstatt şi Latene, cu importuri ceramice greceşti (fragmente).
VII.Basilica extra muros. Completarea înregistrării planimetrice a basilicii cu anexele dinspre V.
Cercetări de teren în zonă; înregistrări topo şi planimetrice, la zidul de incintă al cetăţii şi la turnuri, la apeducte; cercetare de teren la Abrud.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu