Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Giurgiu | Punct: Malu Roşu | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Giurgiu
Localitate   Giurgiu
Comuna   mun. Giurgiu
Punct
Malu Roşu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandrescu Emilian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Popa Traian Muzeul Județean "Teoharie Antonescu", Giurgiu
Cod RAN    100530.02
Raport Cercetările arheologice din anul 1998 au urmărit să determine latura nordică a aşezării aurignaciene prin săparea Suprafeţei IV, precum şi realizarea unui profil director, transversal pe terasă, alcătuit din profilul stratigrafie al pereţilor estici din SIl/1994, SUI/1995, M/SIII/Cas A/1998, Cas.A/1996, SIV/1998.
Au fost determinate două straturi culturale aurignaciene (AII şi Al) dintre care, ultimul are trei niveluri (a, b, c). Din acest punct de vedere, situaţia stratigrafică este similară cu aceea din campaniile trecute, cu diferenţa că, în această zonă a aşezării, densitatea de locuire este mult mai redusă.
Inventarul litic cuprinde peste 400 de piese litice care păstrează caracteristicile tehnico-tipologice stabilite în campaniile trecute: predominanţa masivă a materialului brut, debitaj atipic, indice lamelar redus, unelte puţin numeroase dar caracteristice (gratoare pe capăt de lamă, gratoare carenate, burine diedre). Dimensiunile pieselor litice sunt în cele mai multe cazuri mijlocii si mari (între 4 şi 8 cm, mai rar peste 8 cm). Există şi un număr important de piese microlitice (sub 4 cm). Materia primă folosită este, într-un procentaj extrem de ridicat, silexul albăstrui cenuşiu cu intruziuni alburii, de proastă calitate, care împiedică un debitaj normal.
Secvenţa stratigrafică stabilită la Giurgiu-Malu Roşu, are valoare de etalon pentru întreg tehno-complexul aurignacian din Câmpia Română. Este datată, pentru cel mai vechi nivel de locuire, la aproximativ 22 000 BP. Au fost stabilite similitudini culturale cu aşezări aurignaciene din Banat (Coşava, Tincova, Româneşti-Dumbrăviţa) sau chiar cu zone mai îndepărtate din Europa centrală (Moravia).
În ceea ce priveşte descoperirile postpaleolitice, acestea sunt sărace şi nedeterminate stratigrafie aparţinând eneoliticului, bronzului timpuriu, Epocii Latene, Culturii Dridu. Face excepţie de la această situaţie complexul G1/M/Cas A/SIII/1998, unde au fost găsite numeroase fragmente ceramice getice, dintre care două vase întregibile.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu