Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Giurgiu | Punct: Cetate | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Giurgiu
Localitate   Giurgiu
Comuna   mun. Giurgiu
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    100530.01
Raport Cercetările arheologice de la cetate s-au desfăşurat în cursul lunii septembrie cu forţa de muncă pusă la dispoziţie de Ministerul Apărării Naţionale în colaborare cu Muzeul de Istorie "Theoharie Antonescu" din Municipiul Giurgiu.
Săpătura s-a axat în principal pe cercetarea turnului de sud-vest a fortificaţiei epocii voievodului Mircea cel Bătrân. După debleirea unui strat de moloz de 3,5 m s-a descoperit un turn de formă pătrată cu diametrul de 13 m2.
În acest stadiu al cercetării cunoaştem planul cetăţii din sec. al XV-lea care are o formă aproximativ rectangulară cu patru turnuri de colţ, exterioare zidurilor. Două dintre ele, cele de pe latura sudică, pătrate, au diagonala de 13 m şi grosimea zidului de 3 m. Modul de construcţie al turnurilor seamănă izbitor cu sistemul în care a fost construit turnul locuinţă. Acesta, în timp, este anterior cetăţii lui Mircea, care îl înglobează drept turn de colţ pe latura sa de nord-vest. Toate turnurile de la Giurgiu au fundaţia plină şi în compunere un grilaj de bârne aşezate la distanţă de 25 cm una de alta. Aceasta s-a datorat constructorului, care a ridicat o cetate pe un teren nisipos care necesită realizarea unei fundaţii temeinice. Din păcate, distrugerea cetăţii în această zonă a ajuns până la fundaţiile turnurilor. De aceea arheologic nu putem cunoaşte cum arătau turnurile în suprastructură. Putem considera totuşi, că pe platformele lor erau amplasate piese de artilerie. Pe o latură de 15 m, puteau fi aşezate 3 tunuri. Zidul de incintă care lega turnurile (al IV-lea pe latura de nord-est are forma unui unghi - vezi planul) avea 3 m grosime iar la jumătatea sa, atât pe partea de nord cât şi pe partea de sud se găsea pe partea dinspre interiorul cetăţii o scară de acces la creneluri. Din ambele scări s-au mai păstrat 8 trepte.
în cercetarea arheologică din a.c. s-au descoperit şi 15 ghiulele de metal de diferite dimensiuni ca şi rămăşiţele unui butoi de lemn şi fragmente ceramice. Materialul ceramic recoltat, se înscrie, cu precădere, în sec. XV-XVI. Cercetarea arheologică din 1998 a permis pentru prima dată încercarea de reconstituire a cetăţii Mircea cel Bătrân, pe care o propunem Ministerului Culturii pentru restaurarea fortificaţiei.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu