În urma amplasării unor borne de către Serviciul de Cadastrare Alba Iulia în hotarul satului Hăpria a fost parţial distrus un mormânt de inhumaţie din care s-au adus la muzeul din Alba Iulia un craniu uman şi fragmente ceramice preistorice. Locul în discuţie se află în punctul "Capu Dosului", situat la nord-estul satului Hăpria pe un deal de mărime considerabilă, vârful său având forma unui platou cu dimensiune...a de aproximativ 100 x 50 m. S-a procedat la deschiderea unei secţiuni de 7 x 2 m, ulterior extinsă prin casete de 1 x 0,50 m respectiv de 1 x 1 m. Imediat sub stratul vegetal (0,15-0,20 m) urmează un nivel de pământ negru ce merge până la 0,40 m, pentru ca la adâncimea de 0,50 m să fie atins solul steril argilos de culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa secţiunii în stratul de culoare neagră (0,20-0,40 m) au apărut sporadic fragmente ceramice slab conservate, foarte friabile. La adâncimea de 0,30-0,40 m au fost descoperite 4 morminte de inhumaţie pe care le vom descrie în cele ce urmează: M1 - Mormânt dublu format din: M1' - adult aflat în poziţie chircită; capul a fost distrus de către lucrătorii topografi în momentul săpării gropii pentru bornă; în zona capului avea un vas foarte prost păstrat ce nu a putut fi prelevat. M1A - schelet din care s-a păstrat doar craniul, humerusurile şi o parte din coloana vertebrală. M2 - Mormântul unui copil aflat în poziţie chircită, având în jurul lui câteva fragmente ceramice. M3 - Mormânt colectiv format din: M3' - adult aflat în poziţie chircită; M3A - scheletul dezmembrat al unui adult, aşezat "împachetat", aflat în imediata apropiere a lui M3'. MSB - M3C - două cranii aparţinând probabil unor adulţi. M4 - Schelet dezmembrat al unui adult. S-a putut constata că cele 3 schelete aflate în poziţie anatomică M1, M2, M3' sunt orientate cu picioarele spre nord şi capul spre sud. Materialul ceramic fragmentar descoperit în nivelul situat între 0,20-0,40 m, nivel în care.se aflau depuse şi scheletele, aparţin culturii Coţofeni (probabil faza a III-a?). Având în vedere că singurul vas depus ca ofrandă funerară nu a putut fi ridicat, datorită gradului său avansat de dezagregare, la ora actuală putem presupune fie o contemporaneitate între morminte şi aşezare, fie mai probabil o datare post Coţofeni III a necropolei, care prin elementele de rit şi ritual funerar îşi găseşte perfecte analogii în orizontul bronzului timpuriu l din Transilvania sud-vestică.