Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Sector zona sacră
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandrescu Petre Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Suceveanu Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Zimmermann Konrad
Cod RAN    62039.01
Raport Campania din 1998 (3-27 august) şi-a propus următoarele obiective: a) atingerea primului nivel roman al insulei constituite în sec. l p.Chr. pe locul unde în epoca greacă se află zona sacră distrusă la mijlocul sec. l a.Chr.); b) continuarea degajării unui tronson din incinta romană târzie pe latura de est a cetăţii; c) continuarea săpăturii abandonate în 1974 în ceea ce se denumise la un moment dat "marea depresiune", interpretată recent drept "groapă sacră", situată la est de templul Afroditei; d) extinderea săpăturii spre sud, cu atingerea nivelului din a două jumătate a sec. VI p.Chr., în scopul de a cerceta modul în care se închide în această zonă insula târzie.
a) în partea de vest a insulei romane timpurii s-a descoperit un pavaj foarte bine conservat compus din dale de şist şi calcar, databil în sec. l p.Chr. Pavajul este străbătut de un canal de scurgere, acoperit cu plăci de mici dimensiuni, care avea menirea de a dirija apele de ploaie într-un puţ circular. Lângă puţ s-a descoperit şi o amenajare rectangulară de blocuri dispuse vertical, probabil un impluuium. în porţiunea săpată sub nivelul corespunzând dalajului, la vest de acesta, a putut fi definit un nivel anterior pus în evidenţă de existenţa unui cuptor parţial conservat. Un fragment de kantharos augusteic datează această fază marcată de mici amenajări ale spaţiului abandonat al zonei sacre la sfârşitul sec. l a.Chr. - începutul sec. l p Chr. Abia în sec. l p.Chr. zona începe să fie organizată urbanistică prin constituirea unei insula (3 faze: sec. l, cea mai mare parte a sec. II, sfârşitul sec. II - prima jum. a sec. III p.Chr.), care a fost cercetată în anii precedenţi.
b) După ce în 1997 am reuşit să degajăm o parte din parametrul interior şi din emplectonul zidului de incintă roman târziu (post-gotic), am constatat că la un moment dat incinta îşi schimbă traseul SE-NV, cotind cu cca. 30° spre nord. în acest punct incinta este mai bine conservată decât în restul segmentului degajat până acum. Cu cât continuă spre nord, zidul de incintă este din ce în ce mai distrus, ajungând să dispară, mai întâi orice urmă din elevaţie, apoi chiar şi resturile fundaţie, vizibile rămânând însă nivelarea stâncii de şist pe traseul rezervat incintei şi urmele de mortar.
c) Săpăturile executate în foarte pronunţată albiere naturală a stâncii de şist de la est de templul Afroditei ("marea depresiune") nu au putut fi duse la bun sfârşit, întrucât groapa s-a dovedit a fi foarte adâncă şi, la un moment dat, am atins nivelul pânzei freatice. De aici au fost recoltate, alături de un foarte bogat material ceramic, fragmente arhitectonice şi sculpturale. Atât consultarea profilului, cât şi analiza sumară a materialului, au arătat că avem a face cu o relativă stratificare. Observaţiile stratigrafice nu pot fi însă dezvoltate, atâta vreme cât zona este realmente inundată de apa freatică. Menţionăm doar că spre limita sa vestică, exact în dreptul templului Afroditei, stânca coboară foarte abrupt, cu pereţi aproape verticali, fără nici o urmă de intervenţie umană, în vreme ce spre est, în dreptul unui nou monument (bază ?) descoperit pe aliniamentul "căii sacre", panta este tot abruptă, însă aici stânca este pe alocuri netezită artificial, iar la un nivel de adâncime intermediar apare un fel de "platformă" sub forma unei amenajări de pietre, ceea ce ar putea indica o construcţie care să fie permis accesul spre groapă. Amintim, în sfârşit, că sub nivelul apei freatice am descoperit un aliniament de trei blocuri de calcar fasonate care fac parte precis dintr-un monument aparţinând zonei sacre, cu o semnificaţie foarte probabil culturală, în anii următori săpăturile nu vor putea continua decât în condiţiile în care vom putea avea la dispoziţie o pompă hidraulică, cu ajutorul căreia să dezgolim periodic groapa de apa freatică acumulată.
d) Prin extinderea suprafeţei săpate cu 6 m spre sud am reuşit să dezvelim strada care delimitează aici insula amenajată în prima jumătate a sec. VI p.Chr. în dărâmătura târzie am descoperit, alături de alte fragmente arhitectonice şi sculpturale, un foarte bine conservat relief anepigraf cu reprezentarea Cavalerului Trac (epoca antonină). Prin extinderea săpăturii în acest sector am epuizat sarcinile legate de cercetarea topografiei insulei târzii. Săpăturile urmează să se concentreze de acum înainte asupra monumentelor greceşti din dreptul "gropii sacre", de la sud de templul Afroditei şi de pe aliniamentul presupusei "căi sacre" (vezi raportul 1997).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu