Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ghirbom | Comuna: Berghin | Judeţ: Alba | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Ghirbom
Comuna   Berghin
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    3002.01
Raport S-au continuat săpăturile arheologice la necropola prefeudală de la Ghirbom, în punctul "Gruiul Fierului", descoperită în anul 1975. Necropola a fost distrusă datorită lucrărilor de extragere a lutului pentru confecţionarea cărămizilor. A mai rămas neatinsă zona unui drum de câmp ce traversa panta domoală din această păşune.


În lungul acestui drum s-au executat cinci secţiuni în lungime totală de 83 m, lăţime 1,50 m, adâncime între 0,60 - 1,10 m.


S-au descoperit treisprezece morminte, unsprezece de incineraţie în urnă (adâncimea 0,70 - 0,80 m, conţineau cenuşă, oase calcinate şi inventar arheologic) şi două morminte de înhumaţie, dintre care unul distrus.


Săpăturile executate în 1975 au scos la lumină şapte morminte de înhumaţie orientate est-vest (capul orientat spre est şi picioarele spre vest), autorii evidenţiind existenţa unei necropole de înhumaţie. După materialele arheologice descoperite: două perechi cercei din aur, lame de cuţitaşe, catarame, amnar, cremene, fragmente de brăţări şi un singur vas ceramic lucrat cu mâna, necropola a fost datată în sec. al VII-lea.


În realitate, în urma cercetărilor din 1995, a fost evidenţiată o necropolă birituală. Cele două morminte de înhumaţie au avut aceeaşi orientare. Urnele funerare de dimensiuni mijlocii (înălţimea între 0,20 - 0,29 m) au fost lucrate cu roata înceată şi ornamentate cu registre în linii paralele şi în val. În două cazuri, în groapa săpată pentru urna din ceramică, au fost depuse şi resturile vetrei în care s-a incinerat mortul.


Materialele arheologice descoperite: lame de cuţitaşe (5 buc.), mărgele de sticlă, fragment amnar (2 buc.), catarame de fier, precum şi o lamă de brici, pot data necropola în sec. al X-lea. Chiar dacă mormintele de înhumaţie nu sunt orientate după ritul creştin, iar cele de incineraţie nici atât, putem presupune că această necropolă a aparţinut unei populaţii slavo-române în faza de asimilare şi încreştinare.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu