Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Limba | Comuna: Ciugud | Judeţ: Alba | Punct: Bordane | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Limba
Comuna   Ciugud
Punct
Bordane
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    1106.02
Raport Cea de a patra campanie consecutivă de cercetări arheologice sistematice din cadrul sitului neolitic de la Limba, desfăşurată în perioada 17 august - 8 octombrie 1998, şi-a propus, pe de o parte, să finalizeze obiective iniţiate în anii precedenţi iar, pe de altă parte, să extindă aria investigaţiilor prin cercetarea unor zone noi din cadrul sitului.
Astfel, pentru clarificarea situaţiei stratigrafice din sectorul desemnat prin simbolul "T" - zonă abordată în campania din 1995 (SI şi SII/1995) şi 1997 (SVIII şi SIX /1997) - s-a executat o secţiune magistrală (SX71998 = 20 x 2 m), orientată est-vest, perpendiculară pe capătul nordic al SII/1998 (unde apăruse la acea dată o situaţie stratigrafică deosebit de complexă, foarte dificil de interpretat), urmărindu-se obţinerea unui profil stratigrafie cât mai clar, mai ales în partea inferioară, unde, în 1995, materiale vinciene timpurii (A2-A3) apăruseră în asociere cu materiale de factură Criş.
În SX/1998, situaţia stratigrafică surprinsă se prezenta în felul următor:
- între O şi 0,30 (0,35) m, în stratul vegetal puternic răvăşit de lucrările agricole, apar în cantităţi relativ mari vestigii arheologice aparţinând unor faze dezvoltate ale culturii Vinca (Vinca B1 – B2 şi Vinca B2), în amestec cu materiale aparţinând altor epoci mai recente, cum ar fi cele aparţinând culturii Basarabia (ceramică neagră canelată);
- sub stratul vegetal, se află un nivel deosebit de consistent (0,35-0,80 (0,90) m), de culoare cenuşie-neagră, aparţinând fazei B1-B2 a culturii Vinca, împărţit, la rândul lui în două subnivele de locuire, surprinse stratigrafie. Din acest nivel se adânceşte un bordei (B1/1998), ce conţinea un inventar deosebit de bogat, dispus pe mai multe nivele succesive (minim 4 !) de umplere;
- urmează un nivel cultural (între 0,90-1,40 (1,50) m), aparţinând unor faze timpurii a culturii Vinca (Vinca A2-Vinca A3) la rândul său consistent, de culoare brun închisă, având mai multe subnivele (2). în acest strat, la baza lui, în careurile 5-6, a fost surprinsă o locuinţă de suprafaţă (L2/1998), care se prezenta sub forma unei aglomeraţii de chirpici (foarte slab ars) cu fragmente ceramice, oase, lutuieli de culoare albă-cenuşie si foarte multă cenuşă albă. Locuinţa a avut două etape de locuire (construcţie) surprinse stratigrafie la o diferenţă de aproximativ 10-15 cm. Materialul ceramic furnizat, pledează pentru încadrarea complexului în faza Vinca A2. Sunt frecvente vasele bitronconice aparţinând speciei fine şi de tip blacktopped, cu gât scurt şi umăr ascuţit, precum şi elemente păstrate din cultura Starcevo-Criş (impresiuni rare sub buză, decor cu barbotină etc.). Locuinţa, de formă neregulată, era dispusă pe un strat de culoare galbenă, cu aspect nisipos (loessoid).
- urmează un strat galben loessoid, amintit deja, (între 1,50 şi 1,70 (1,80), cu foarte puţine fragmente ceramice, aparţinând culturii Starcevo-Criş.
- în dreptul locuinţei Vinca A2, (L2/1998), în carourile 5-7 sub stratul loessoid s-a conturat o altă locuinţă de suprafaţă aparţinând unei faze târzii a culturii Criş (Starcevo-Criş IV A). Materialele arheologice elevate, deosebit de bogate, constau din: vase de mari dimensiuni (de provizii) de formă globulară şi cu decor barbotinat; fragmente de picioare de cupe, înalte şi joase, aparţinând speciei fine, vase globulare şi bitronconice bine lustruite, fragmente de vase cu decor incizat în reţea şi cu decor realizat "cu ciupituri", unelte şi podoabe din os şi corn. în acest context amintim remarcabila descoperire a unui sceptru perforat, realizat din corn de cerb, piesă deosebit de rară în aşezările aparţinând acestei perioade. Ceramica, în totalitatea ei, are ca degresant pleavă în amestec cu nisip fin. în zona estică a locuinţei s-au păstrat, deosebit de bine conservate, fragmentele unei vetre făţuite, în asociere cu o cantitate considerabilă de oase aparţinând unor specii de bovine de talie mare. Locuinţa evoluează orizontul până în caroul 5 (sub contextul similar vincian) după care coboară brusc, până la adâncimea de 1,90-2 m. în contextul materialelor amintite se remarcă şi o specie ceramică de culoare roşie-cărămizie, deosebit de bine lustruită, ca o reminiscenţă a fazelor incipiente ale marelui complex al neoliticului timpuriu. După dezvelirea locuinţei şi, apoi, demontarea sa, în contextul relevat au apărut, sporadic fragmente ceramice fine, deosebit de bine lustruită, de culoare roşie-cărămizie prezentând unele ornamente realizate cu pictură albă, tipice pentru deja amintitele faze timpurii ale culturii Precis.
În punctul desemnat cu simbolul "L", vis-a-vis cu "T" (vezi PI. l), s-a trasat o altă secţiune (SXI/1998 = 10 x 2 m), orientată tot est-vest, cu scopul de a clarifica situaţia stratigrafică din această zonă.
În jumătatea estică a acesteia (carourile 4-5) s-a profitat de la adâncimea de 0,50 m o locuinţă de suprafaţă (L1/1998) cu resturi de pereţi masivi din chirpici, conţinând un material arheologic deosebit de bogat aparţinând, cel puţin după observarea primară a materialelor prelevate, fazei, respectiv etapei B1-B2 a culturii Vinca.
În scopul dezvelirii ei integrale a fost practicată, iniţial, o casetă adiacentă (G1 =2x4 m), care s-a dovedit a fi insuficientă. Ca urmare s-au deschis casetele (C2 = 6x2 m şi C3 = 5x1 m). Chiar şi în urma executării acestor casete, repetate, nu s-a reuşit surprinderea limitelor locuinţei, acesta dovedindu-se a avea dimensiuni deosebit de mari.
Locuinţa, în ansamblul ei (surprinsă pe o suprafaţă de 26 m2), a oferit un inventar impresionat, constând din: ceramică (aparţinând tuturor speciilor acestei faze, fragmente cu decor incizat cu benzi incizat-punctate, ceramică pictată de tip "Lumea Nouă", vase de diferite dimensiuni întregi sau întregibile); râşniţe din gresie (peste 20 bucăţi), utilaj litic cioplit (atât din silex cât şi din obsidian); utilaj litic prelucrat prin şlefuire (12 topoare din roci bazaltice şi granitice, neperforate, în majoritate de tip "calapod"), unelte din os şi corn, capace de vase cu reprezentări antropomorfe, şi material osteologic în cantităţi destul de reduse. Remarcabile sunt si resturile masive de pereţi, realizaţi din lut, care prezintă atât pe părţile interioare cât şi pe cele exterioare urme de pari (diam. 5-7 cm) şi de nuiele, care reprezentau structura. Unele fragmente prezintă şi interesante perforaţii transversale.
în cadrul stratigrafiei verticale, locuinţa a fost surprinsă pe o grosime de aproximativ 20-30 cm. Sub aceasta, de la adâncimea de 0,90 cm s-a profilat groapa unui bordei de formă neregulată (B2/1998), care se adâncea până la 2,05 m. Din analiza materialelor ceramice conţinute s-a putut constata apartenenţa complexului unei secvenţe culturale identice cu cea a locuinţei care se află deasupra lui (Vinca B1B2).
Rezultatele obţinute în săpăturile acestei campanii sunt relevate atât în ce priveşte distribuirea si succesiunea aşezărilor neolitice în zonele nord-estice ale sitului, cât şi în ce priveşte succesiunea cultural-cronologică a locuirilor din acest punct şi chiar din zonă.
Pe baza materialelor recoltate şi a observaţiilor stratigrafice se vor putea aduce precizări importante, atât cu privire la contactele dintre principatele arii de cultură neolitice timpurii din această zonă (Precriş, Criş şi Vinca), cât şi asupra evoluţiei aspectelor de cultură materială şi spirituală dezvoltate în acesta zonă ca urmare a acestor contacte, inclusiv aspectul orizontul cultural "Lumea Nouă".
Rezultatele obţinute în cele patru campanii succesive sunt de natură să situeze aşezarea de la Limba - "Bordane" în categoria siturilor "cheie" pentru rezolvarea complexelor probleme ale neoliticului timpuriu şi dezvoltat din bazinul mijlociu al Mureşului, ceea ce corespunde pe deplin obiectivelor urmărite prin cercetarea complexă a pre-şi protoistoriei arealului în discuţie, respectiv temei de Grant.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu