Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mera | Judeţ: Vrancea | Punct: Biserica Sfinţii împăraţi | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Mera
Comuna   Mera
Punct
Biserica Sfinţii împăraţi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    176695.01
Raport Ansamblul mănăstiresc Mera este ctitorit de Constantin Cantemir în 1686. Biserica de zid cu hramul "Sfinţii împăraţi" şi zidul fortificat sunt ridicate în 1705-1706 de Antioh Cantemir.
Cercetarea arheologică a avut drept obiectiv obţinerea unor prime rezultate necesare pentru întocmirea fazelor curente ale proiectului de restaurare a ansamblului. S-au cercetat două zone:
I. Turnul sud-estic al zidului de incintă (turnul F);
II. Mijlocul laturii sudice a incintei, în interiorul şi exteriorul acesteia, unde se află golul unei porţi secundare şi ruinele unor zidării (turnul F').
Secţiunile trasate au permis următoarele constatări:
I. a) turnul sud-estic a fost fundat pe un strat de pietriş de râu consistent, având o fundaţie de cca. 80 cm adâncime, construită din bolovani de râu în amestec cu cărămidă întreagă şi fragmentară, legate cu un mortar nisipos;
b) fundaţia turnului este unitară cu cea a laturii sudice a zidului de incintă şi adosată celei estice;
c) spre vest fundaţia turnului prezintă o "plombă" pe o lăţime de cca. 50 cm şi o înălţime de cca. 30 cm, făcută din cărămidă dispusă în asize;
d) în interiorul turnului în apropierea uşii de intrare, spre stânga, s-au relevat asizele inferioare ale unui soclu de sobă. Acesta era aşezat pe o nivelare de lut (nu au fost găsite urme de paviment sau duşumea).
II a) în interiorul incintei, pe mijlocul laturii sudice s-au relevat la est şi la vest de golul uşii, două zidării cu înălţimea de 80-90 cm adosate zidului de incintă şi perpendiculare pe acesta. Ambele sunt realizate din asize de cărămidă şi piatră de râu nefasonată, legate cu mortar friabil.
b) segmentului vestic de zidărie i se adosează o altă zidărie alcătuită din 4-5 asize de cărămidă cu aspect de fundaţie superficială. Aceasta are cca. 200 cm sud-nord şi cca. 80 cm est-vest şi are ca pat un strat din moloz, cărămidă spartă şi pământ.
Aceste zidării fac parte dintr-o fază târzie de construcţie.
c) în aceeaşi zonă, în exteriorul incintei, s-a relevat existenţa unei fundaţii, adosate zidului de incintă, de plan patrulater, aproape simetrică în raport de golul porţii secundare, având dimensiunile de 310 cm (est-vest) x 230 cm (nord-sud), cu lăţimea de 55-65 cm şi adâncimea de cca. 100 cm. Latura sudică a acestei construcţii are o deschidere boltita din care pleacă un canal - probabil un dren - relevat pe distanţa de 9 m.
Materialul arheologic databil sec. al XVIII-lea constă în multe fragmente de olane ceramice semicilindrice, fragmente de ceramică, un fragment de ceaşcă de faianţă otomană marcat cu litere arabe, un fragment de lulea.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu