.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Noviodunum | Anul: 1998
Anul:
1998
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
or. Isaccea
Punct:
Noviodunum
Toponim:
Noviodunum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Baumann Victor-Heinrich Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Cea de a patra campanie de săpături arheologice la Noviodunum s-a desfăşurat în sectorul turnului mare al cetăţii (CT-Turn), unde, în afara secţiunii de control CT-I, fuseseră executate, în 1997, secţiunile: CT-II la vest şi CT-III pe mijloc.
Concentrarea cercetărilor în această zonă s-a datorat în primul rând nevoii de a se înlătura pericolul prăbuşirii pereţilor de moloz de la secţiunile adâncite între 3... şi 5 m. Desigur că, fondurile destul de reduse, faţă de cele solicitate în proiectul-plan de săpătură de la începutul anului 1998, au contribuit la caracterul limitat al săpăturilor efectuate.
În 1998 au fost deschise două noi fronturi de lucru, paralele cu secţiunile existente: CT-IV la răsărit de CT-I, ceea ce a permis în acest loc extinderea cercetărilor pe încă 4,50 m lărgime şi CT-V la apus de CT-II, extinzându-se zona cercetată cu încă 3,40 m lărgime. A fost astfel înlăturat riscul prăbuşirii pereţilor foarte solicitaţi de straturile, de dărâmături şi, în acelaşi timp, s-a creat posibilitatea delimitării turnului mare, prin dezvelirea laturilor sale de est şi vest. în general, au fost urmărite nivelurile romano-bizantine bine conturate, săpătura fiind adâncită în CT-IV şi CT-V până pe nivelul IV spre nord şi nivelul VI spre sud. Nivelul III reprezintă în turn ultima perioadă de locuire romano-bizantină. Podeaua este arsă, bulversată şi acoperită de un strat masiv de dărâmături incendiate, în care materialul arheologic este aproape inexistent. Situaţia este relevantă pentru sfârşitul cetăţii şi reflectă distrugerea, incendierea şi părăsirea acesteia într-un moment post-Justinian, pe care nu-l puteam, preciza încă.
Curăţirea dărâmăturilor de pe nivelul IV, pe podeaua căruia în CT-I şi CT-II se afla un strat subţire de grâu carbonizat, a permis observaţia, conform căreia, în perioada respectivă turnul era întrebuinţat pentru depozitarea cerealelor. De o parte si de cealaltă a intrării în turn, intrare surprinsă şi parţial cercetată în 1998 până pe nivelul IV, s-au găsit resturile unor magazii cu pereţii construiţi din paiantă, sprijinite la nord pe zidul de incintă. Cercetările din 1998 au permis şi stabilirea dimensiunilor exacte ale turnului mare al cetăţii romano-bizantine.
În secţiunea de control CT-I s-au adus noi clarificări stratigrafice. S-a constatat că zidul avansat al turnului era prevăzut la interior cu o plintă dublă, iar nivelul VIII - nivel de călcare al zidului median, descoperit în 1997, corespundea nivelului superior al plintei. Săpătura din CT-II a demonstrat că turnul era prevăzut în zona mediană dintr-un şir de piloni rectangulari a căror funcţionalitate era legată, până la nivelul VIII, de amenajarea spaţiului interior al turnului. Nivelul VII, a cărui podea de mortar de var, construită pe straturi succesive de nivelări, acoperă pilonul central în CT-I şi corespunde nivelului plintei superioare a zidului de incintă marchează o fază de reamenajare a turnului. Sub nivelul VII, spre sud, s-a găsit numai ceramică romană timpurie, provenită dintr-o groapă a cărei pantă de scurgere coboară sub plintă de fundaţie a zidului de faţadă a turnului.
Cercetările viitoare vor permite, în condiţiile degajării întregului spaţiu interior al turnului, noi clarificări stratigrafice.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO