Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Saharna | Judeţ: R. Moldova | Punct: La Revechin | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Latene
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   R. Moldova
Localitate   Saharna
Comuna   
Punct
La Revechin
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    **
Raport Au fost reluate cercetările cu caracter de salvare într-una din cele patru fortificaţii getice identificate în punctul "La Revechin" din perimetrul localităţii Saharna.
Fortificaţia este plasată la extremitatea de NV a zonei, pe muchia abruptă a malului drept al Nistrului (circa 90 m înălţime), la 3 km N de cetatea getică Saharna Mare. Ea este de formă semicirculară, cu diametrul în jur de 80 m, având ca sistem defensiv un val de pământ cu şanţ în faţă. Două treimi din lungimea lui au fost aproape nivelate prin arături anuale, fiind distrusă parţial şi incinta. Situaţia deplorabilă a monumentului a fost semnalată încă din timpul perieghezelor din 1993, aceasta fiind şi cauza începerii cercetărilor.
Săpăturile în incinta fortificaţiei s-au desfăşurat în zona de SV, unde a fost trasată o secţiune de 34 x 8 m, pe direcţia E-V, de la talpa interioară a valului şi până la marginea abruptă a malului Nistrului. Stratul de cultură, gros de 0,60-0,70 m, s-a dovedit a fi surprinzător de abundent, atât în materialul ceramic, cât şi în diverse complexe menajere şi de locuit, în preajma valului au fost dezvelite câteva gropi, care, probabil, făceau parte din construcţiile suplimentare ale sistemului defensiv. Mai spre centru au fost dezvelite resturile unei locuinţe de suprafaţă (dezvelită parţial) cu vatră lutuită, amenajată direct pe podea. S-au păstrat şi porţiuni din podeaua acoperită cu un strat subţire de lut. în preajma vetrei a fost descoperită partea inferioară a unui vas de proporţii.
La circa 4 m est de locuinţă a fost descoperită o vatră în aer liber, de formă circulară neregulată, amenajată din cioburi mari provenind de la trei-patru vase, peste care a fost aplicat un strat de lut. Alături de vatră a fost surprins un vas, de proporţii, de tipul celor bitronconice, adâncit în sol faţă de nivelul vetrei. Deasupra lui a fost ridicată o mică construcţie de protecţie, aşa cum o indică cele patru gropiţe de pari, uşor adâncite în solul steril, dispuse simetric la 0,70-0,80 m una de alta. încă o vatră în aer liber a fost descoperită la 4,5 m NE de prima, baza ei fiind amenajată din lespezi de calcar, peste care a fost aplicat stratul de lut.
Pe muchia malului au mai fost descoperite câteva aglomeraţii de ceramică, această parte a incintei fiind utilizată, probabil, ca gunoişte. Materialul ceramic recuperat este tipic pentru cultura geţilor, incluzând fragmente de vase lucrate cu mâna-oale, ulcioare, străchini, căni, strecurători etc., ca ornament servind brâul alveolat ori şiruri de alveole. în cantitate mult redusă au fost descoperite fragmente de amfore greceşti, iar ca excepţii - fragmente de vase cenuşii, lucrate la roată şi 4 fragmente de vase greceşti cu firnis negru.
Cât priveşte încadrarea cronologică a fortificaţiei, iniţial, optăm pentru a doua jumătate a secolului V - sec. IV a. Chr., ca argument servind unele tipuri de vase ceramice cât şi fragmentele unor tipuri de amfore. Concluziile sunt preliminare, precizările urmând a fi făcute cu prilejul continuării cercetărilor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu