Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sânbotin | Comuna: Dăeşti | Judeţ: Vâlcea | Punct: Castra Traiana | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vâlcea
Localitate   Sânbotin
Comuna   Dăeşti
Punct
Castra Traiana
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    169397.02
Raport Cea de a zecea campanie de cercetări arheologice de la această fortificaţie s-a desfăşurat în perioada 01-30 iulie 1998, săpăturile fiind executate mânu militari.
Principalul obiectiv urmărit în această campanie a fost identificarea porţii de pe latura de est a castrului şi a eventualelor sale bastioane. Spre surprinderea şi bucuria noastră acest obiectiv a fost îndeplinit în totalitate, săpăturile identificând atât poarta cât şi bastioanele sale.
Au fost deschise 4 casete C20, C21, C22, C23 - numerotarea lor respectând ordinea rezultată din celelalte nouă campanii - având dimensiunile de 6 x 5 m, săpându-se la adâncimi de peste 3 m. în aceste casete au fost identificate, la adâncimi diferite, cele două bastioane ale porţii de est şi poarta propriu-zisă.
Bastionul de sud are dimensiunile exterioare de 5,20 x 4,30 m, grosimea zidurilor fiind cuprinsă între 0,96 -1,10 m. înălţimea păstrată a zidurilor este de 1,20-1,35 m, temelia fiind înaltă de 0,70-0,88 m. Zidurile propriu-zise, realizate în tehnica opus quadratum, s-au păstrat pe 9 rânduri de blocuri din calcar fasonat, legate între ele cu mortar. La bază zidul are un soclu din pietre fasonate, gros de 8 cm şi care iese din front cu 17 cm. Sub acest soclu a fost identificată temelia zidului, construită în tehnica opus incertum, din pietre mari si mijlocii de râu legate cu pământ.
Bastionul de nord are dimensiunile exterioare de 5,30 x 4,30 m, înălţimea maximă a zidurilor sale fiind păstrată între 1,35-1,50 m, iar a temeliei între 0,80-0,90 m. Zidurile propriu-zise s-au păstrat pe 7 rânduri de blocuri din calcar fasonat, legate între ele cu mortar şi construite tot în tehnica opus quadratum. Şi la acest bastion a fost identificat soclul din pietre fasonate, gros de 6 cm şi ieşit din front cu 12 cm. Sub el este temelia, tot din pietre mijlocii şi mari de râu legate cu pământ, în tehnica opus incertum.
în spaţiul dintre cele două bastioane, de 4,60 m, a fost identificată poarta de pe latura de est a castrului. Din aceasta s-au păstrat doi stâlpi tăiaţi din blocuri de piatră, o piatră fasonată pe care s-a păstrat un j locaş pentru fixarea stâlpului vertical din metal şi un fragment din acest stâlp metalic. Deschiderea porţii este de 3,10 m.
La mijlocul distanţei dintre cei doi stâlpi ai porţii a fost identificat - sub nivelul de calcare din poartă - un canal de scurgere a apei pluviale din castru. El este realizat din cărămizi legate cu mortar, având o lăţime de 30 cm. Peste acest canal s-a păstrat pragul porţii, realizat din plăci de piatră groase de 3 cm.
în afară de aceste informaţii noi, legate de sistemul constructiv şi arhitectura fortificaţiei de la Castra Traiana, în această campanie au fost identificate noi elemente privitoare la faza de pământ a acestui castru.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu