Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sfântu Ilie | Comuna: Şcheia | Judeţ: Suceava | Punct: Biserica Mănăstirii Sf. Ilie | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Biserică
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Suceava
Localitate    Sfântu Ilie
Comuna   Şcheia
Punct
Biserica Mănăstirii Sf. Ilie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Batariuc Paraschiva Victoria Muzeul Bucovinei, Suceava
Gogu Monica Muzeul Bucovinei, Suceava
Cod RAN    146478.01
Raport În anul 1998 săpăturile arheologice de la biserica mănăstirii Sf. Ilie şi-au propus rezolvarea unor probleme ridicate de cercetarea din campania 1997. în acest scop s-a continuat cercetarea în S II şi S III şi a fost trasată o nouă secţiune S IV.
În S II a fost cercetat zidul paralel cu zidul de sud al bisericii şi s-a făcut constatarea că acesta se termina la 2,80 m est de colţul de sud-est al bisericii, fiind realizat doar din două-patru asize de pietre. Acest zid, ca de altfel toate zidurile de la Sf. Ilie, era construit în stratul de tuf calcaros, care aici constituie solul viu. S-a făcut observaţia că zidul paralel, pe latura sa de nord, pare a fi demantelat, ceea ce ridică un semn de întrebare privind funcţionalitatea lui.
În S III s-a procedat la desfacerea cavoului 4, construit din lespezi de piatră, în care se afla un schelet lipsit de inventar. Pe latura de vest din S III, la 0.93 m faţă de colţul de sud-vest, a apărut un zid realizat din lespezi de piatră calcinată, cât şi pământ ars, cărbune, toate acestea sugerând că ne găsim în faţa unei construcţii incendiate.
S IV care a fost trasată în colţul de nord-vest al bisericii, atât pe latura de sud, cât şi pe cea de nord a dus la descoperirea zidului de piatră calcinată şi a urmelor de incendiu. Pe latura de nord a bisericii, zidul construcţiei actuale prezintă un decroş care a fost neglijent lucrat, sugerând că ne găsim în faţa unei amenajări ulterioare.
Au fost descoperite fragmente de piatră cu frescă, inclusiv un fragment de piatră cu frescă, refolosit în masă de zidărie a laturii de nord, cât şi fragmente de butoni triunghiulari smălţuiţi, de la decorul ceramic al bisericii ctitorită de Ştefan cel Mare.
în urma săpăturilor din vara anului 1998 s-a infirmat ipoteza noastră formulată anterior despre existenţa la Sf. Ilie a unei biserici din zid, construită înainte de ctitoria lui Ştefan cel Mare.
Prezenţa celor două ziduri din piatră calcinată, cât şi a urmelor de arsură pe latura de vest, ne fac să avansăm o altă ipoteză, despre existenţa pe locul unde se va înălţa biserica construită în anul 1488 a unui alt edificiu, din lemn pe o temelie de piatră, posibil acea biserică cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul, pomenită într-un document anterior anului 1443.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu