Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Sucidava - Celei | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Corabia
Comuna   or. Corabia
Punct
Sucidava - Celei
Sector   
Toponim   Sucidava
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    125551.01
Raport În campania arheologică din vara anului 1998 (22 iunie-03 iulie, limitată - din lipsă de fonduri-doar la practica arheologică a studenţilor de la Facultatea de Litere şi Istorie, secţia istorie, a Universităţii din Craiova), s-au continuat cercetările în secţiunea SI/'94, mai precis în nivelul roman timpuriu, secolele lll-IV (cca 267/275-364/365) şi parţial s-a ajuns în nivelul dacic (secolele l.a.Chr. - l.p.Chr.).
Totodată, s-a deschis o nouă secţiunea paralelă cu Sl/'94, la o distanţă de 2,40 m, pe direcţia vest. j Aceasta a fost notată SI/'98 şi măsoară 32 m (16 carouri x 2 m) lungime şi 2 m lăţime.
În nivelul roman timpuriu din SI/'94 au fost descoperite, parţial, resturile a trei locuinţe (L12-14), o vatră de foc, trei gropi menajere (Gr.2, 4, 6) si nouă monede din bronz (trecute prin foc, ilizibile), putând fi atribuite, cu aproximaţie, secolului IV p.Chr. opt bucăţi şi secolului Vl p.Chr. una bucată, trei fragmente de cărămidă şi ţiglă ştampilate cu siglele unor unităţi militare (Varidal, Varinia şi Legiunea V Macedonica), obiecte şi bucăţi de tablă din bronz si fier (cuţite, cuţitaşe, scoabe si piroane), fragmente ceramice etc. Locuinţele au fost construite la suprafaţa solului, pe temelie din blocuri de calcar cochilifer, legate între el cu lut. în momentul descoperirii zidului erau, în majoritate, demantelate; o parte din pietrele acestora erau împrăştiate pe nivelul de călcare asociate cu fragmente de ţigle, olane si cărămizi, altele în exteriorul construcţiei.
Locuinţa 12 (L1/'98) a fost identificată în careurile 25-26, la adâncimea de 1,10 m faţade nivelul actual al solului. Latura de est s-a păstrat pe o lungime de 2,10 m iar cea de sud pe 1,10 m (deoarece intra în profilul de vest).
Locuinţa 13 (L2/'98) a fost descoperită în careurile 23-24, la adâncimea de 1,90-2,10 m faţă de nivelul actual al solului şi au fost identificate urmele temeliei pe latura de vest şi sud pe o lungime de 2,25 m şi respectiv 2 m. Peretele sudic intra în profilul secţiunii, iar capătul nordic al locuinţei a fost distrus de o secţiune magistrală executată de Dumitru Tudor.
Locuinţa 14 (L3/'98) a apărut la adâncimea de 2,20 m faţă de nivelul actual al solului, între careurile 19-22. Temelia, pe latura vest a locuinţei, a fost urmărită pe o lungime de 7,25 m şi avea grosimea de 0,45 m, iar latura de sud s-a păstrat pe o lungime de 1,90 m şi măsura în grosime 0,50 m.
Tot în acest nivel au fost descoperite şi trei gropi menajere de dimensiuni medii (Gr. 2, 4, 6/'98). Din interiorul lor s-au recuperat fragmente ceramice, bucăţi de ţigle şi cărămizi, oase de animale mari (ierbivore), piroane, bucăţi de tablă din bronz şi fier informe, un clopoţel din fier, un fragment de tipar pentru opaiţ, o monedă de bronz ilizibilă (recuperată din groapa 4), puternic oxidată etc.
În nivelul dacic (secolele l a.Chr. – l p.Chr.) care a fost săpat parţial, s-au descoperit resturile unei locuinţe de suprafaţă şi trei gropi menajere.
Locuinţa 15 (L4/'98)a fost identificată parţial în careurile 17-18, la adâncimea de 2,40 m faţă de nivelul actual al solului şi avea podina din lut bătătorit, de culoare închisă. Era orientată pe direcţia NV-SE şi măsura pe latura de sud 1,25 m, pe cea de vest 2,70 m, şi 1,75 pe latura nordică, în colţul de sud-vest a fost descoperit un chiup de dimensiuni mici, spart pe loc şi, pe jumătate, fixat într-o groapă. Vasul a fost lucrat cu mâna, dintr-o pastă grosieră de culoare castanie. Din interiorul locuinţei au mai fost recuperate: un cuţit din fier, foarte oxidat, lung de 18 cm (rupt în trei bucăţi) şi două cute din piatră.
Groapa 1 a apărut în careurile 14-15, lângă peretele vestic al secţiunii, la 2,25 m faţă de nivelul actual al solului şi avea pereţii uşor arcuiţi. Dimensiuni: diametrul gurii 1,40; fundul 0,45 m si adâncimea 0,50 m.
Groapa 3 a fost descoperită, jumătate, în profilul vestic al secţiunii, la -2,20 m faţă de nivelul actual al solului, în caroul 17 şi avea formă de pară. Dimensiuni: diametrul gurii 0,85 m; diametrul fundului 0,50 m; diametrul maxim 0,90 m şi adâncimea 0,65 m.
Groapa 5 se află la -2,20 m faţă de nivelul actual al solului, în caroul 26. Avea formă de sac.
Dimensiuni, diametrul gurii 1,30 x 0,60 m; fundul 1,10 x 0,90 m; diametrul maxim 1,45 m şi adâncimea 1,35 m. În interiorul acestora s-au găsit, în general, fragmente ceramice, oase de animale mari (întregi sau fragmentare cenuşă, cărbuni, pământ galben amestecat cu nisip, bucăţi informe de silex, un lustruitor, bucăţi de lipitură cu urme de nuiele groase provenite de la pereţii locuinţelor, pietre de râu etc.
În secţiunea SI/"98, după ce s-a înlăturat stratul vegetal pe o adâncime de circa 0,30 m, au fost descoperite, în poziţie secundară, fragmente ceramice din epoca medievală (secolele XV-XVI) în majoritatea atipice. Sub acest strat, între -0,30 si -0,50 m, a fost identificat un nivel paleobizantin, secolele V-VI (498/535-600) puternic răvăşit, în care s-au găsit fragmente de amfore, fragmente de capace de vase, bucăţi de ţiglă, cărămizi şi olane, toate în poziţie secundară.
Materialele descoperite însoţite de o listă-inventar, o copie a jurnalului de săpătură şi un exemplar din documentaţia grafică, au fost predate muzeului din Corabia.
În campania viitoare (1999) se vor finaliza cercetările în SI/'94 şi vor fi continuate în SI/'98.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu