Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Observator | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene
Perioade
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Şimleu Silvaniei
Comuna   or. Şimleu Silvaniei
Punct
Observator
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    139893.01
Raport Cunoscut în literatura istorică de specialitate datorită descoperirii, în anul 1964, a unui tezaur de monede de tip Dyrrhachium-Apollonia, punctul "Observator" este amplasat pe platourile superioare ale Măgurii Şimleului, complex de dealuri situat la nord de oraşul Şimleul Silvaniei. în urma unor cercetări de teren de la începutul, deceniului în acest punct a fost identificată o aşezare fortificată hallstatiană cu suprafaţa de aprox. 35 ha, cu un plan adaptat configuraţiei terenului. Vechea fortificaţie hallstattiană a fost refolosită în mai multe rânduri şi în maniere diferite în epoca dacică şi în evul mediu timpuriu. Debutul unui amplu plan de cercetare a complexului de locuiri din spaţiul Măgurii Şimleului cât şi intenţia de a lămuri evoluţia cronologică a fortificaţiei de la "Observator" a impus deschiderea unui şantier de lungă durată în acest punct. Până în prezent, s-au desfăşurat trei campanii de săpături arheologice (1994, 1995, 1996) prin cinci secţiuni de verificare: S1/1994 (226/2 m orientată S-N), S2/1994 (10/2 m orientată S-N), S3/1994 (27/1,50 m orientată E-V), S1/1995 (16/2 m orientată S-N), S1/1996 (35/1,50 m orientată aprox. V-E) care au decopertat 600 mp din sit în care au apărut 66 gropi şi 7 locuinţe.
1. Descoperirile preistorice, loan Bejinariu
Săpăturile arheologice au vizat în primul rând cercetarea elementelor de fortificaţie ale aşezării hallstattiene dar şi studierea complexelor din aceeaşi perioadă de pe platoul situat la nord de punctul maximei altitudini a masivului "Măgura Şimleului" (597 m).
S-a stabilit, cu acest prilej, că locuirea zonei începe mult mai devreme decât prima vârstă a fierului. Au fost descoperite puţine fragmente ceramice neolitice ce aparţin culturii Starcevo-Criş, precum şi câteva cioburi decorate în maniera culturii Coţofenei. Zona a fost locuită şi în bronzul timpuriu, fiind descoperite resturile unor complexe (gropi) deranjate de amenajările ulterioare. Tot acestei perioade îi aparţine şi un mormânt de incineraţie, ce_ constă dintr-o urnă (1 = 11 cm) păstrată aproape integral şi fragmente dintr-o strachină utilizată drept capac, în interiorul urnei, găsită în poziţie orizontală, se aflau puţine oase arse. Au fost descoperite şi fragmente ceramice de factură Wietenberg, iar bronzului târziu îi aparţin câteva gropi distruse parţial de alte amenajări, în aceste gropi a fost descoperită ceramică caracteristică Grupului Cehăluţ.
Elementele de fortificaţie ce protejează marea aşezare fortificată de la "Observator" (cca 30-35 ha), au fost secţionate doar în două puncte, în 1994 a fost cercetată o extindere a fortificaţiei în sectorul sud-vestic. Au fost descoperite resturile unei palisade complexe cu o fază de refacere după o distrugere şi şanţul aflat în faţa acesteia. Şanţul avea deschiderea de 3 m şi adâncimea de 1,30 m. La extremitatea nordică a platoului cercetat prin secţiunea S1/1994, în decursul celor trei campanii, între m 184-197 au fost surprinse urmele unei palisade (gropi de stâlp, amenajarea stâncii, bucăţi mari de lut ars, cenuşă etc.). Partea superioară a palisadei a fost afectată de săparea şanţului aferent unei palisade în epoca dacică, în faţa palisadei, între m 210-220, secţiunea a intersectat şanţul. Din păcate, în acest sector săpătura nu a putut fi definitivată în 1996, deziderat pe care ni-l propunem pentru anul 1999. Au fost cercetate, integral sau parţial, 23 de complexe hallstattiene. Este vorba despre trei locuinţe; două circulare semi-adâncite şi o locuinţă de suprafaţă, în locuinţa L171994 a fost descoperit un schelet uman. Celelalte 20 de complexe sunt gropi şi anume gropi menajere, gropi de provizii şi gropi rituale. Materialul hallstattian descoperit este foarte bogat şi constă în ceramică şi unelte din lut (fusaiole, greutăţi piramidale), obiecte din os şi corn precum şi piese din metal.
2. Descoperirile de epocă dacică, Horea Pop
Cele trei campanii arheologice care au vizat punctul "Observator" au surprins şi anumite faze de amenajare dacică, încadrate cronologic, în intervalul cuprins între a doua jumătate a sec. II a.Chr., începutul sec. l p.Chr. Acestea au fost sesizate în urma trasării magistralei S1/1994 din punctul cel mai înalt (597 m) spre terasele mai joase, dar mai largi.
Săpăturile arheologice au detectat 40 gropi şi urmele a 4 construcţii civile, dintre care, una ar putea să aibă caracter de cult, iar alta, posibil, să fie un atelier metalurgic. O altă construcţie este de mici dimensiuni şi adâncită 0,40-0,50 m. Cealaltă construcţie, este de mari dimensiuni, compartimentată şi prevăzută cu instalaţii de foc şi un şopron pentru protejarea a 12 gropi de provizii. Săpătura, având caracter de sondaj, a surprins doar o parte a locuinţei. Construcţia, care poate fi identificată cu un posibil sanctuar, pare a fi poligonală prevăzută cu o încăpere centrală circulară sau absidată, cu dimensiuni greu de precizat datorită faptului că sectorul respectiv este în curs de investigare. Sectorul este dispus în exteriorul ariei dacice fortificate dar supravegheat îndeaproape de acesta. Au fost surprinse, deocamdată, trei elemente dacice de fortificaţie, constând din şanţuri masive, prevăzute cu valuri şi palisade, care separă cca. 4 ha din zona mai înaltă a fortificaţiei hallstattiene. Cele trei valuri sugerează faze de extindere a spaţiului fortificat. Valul intermediar a fost dezafectat la o dată greu de precizat, pe când celelalte două au funcţionat până la momentul părăsirii zonei, suferind însă ajustări în timp.
Inventarul arheologic dacic descoperit este bogat constând din numeroase fragmente ceramice sau vase întregibile, piese din fier (seceri, cuţite, vârfuri de săgeţi şi suliţă, paftale, et.), din bronz (fibule, aplici, paftale, verigi, etc.), din argint (o brăţară, două monede republicane romane), din sticlă (fragmente de brăţări) şi din piatră (râşniţe şi cute din gresie).
Din acelaşi spaţiu, locuit în epoca dacică, au fost recoltate din humus fragmente ceramice databile în sec. VIII-XI, interval cronologic căruia îi aparţine, foarte probabil, şi şanţul situat la 151 m de cota maximă, între cele două şanţuri dacice exterioare. Fortificaţia medievală este prevăzută cu o palisadă complexă şi cu un şanţ larg de 9 m şi adânc de 3 m, având şi un pod cruţat în solul locului, pe mijlocul traseului şanţului amintit.
Descoperirea unui număr atât de mare de complexe de locuire preistorică, dacică şi medievală, cât şi a numeroase faze de fortificare a unei zone înalte, dar propice habitatului uman, îndeamnă la o continuare a cercetărilor arheologice în punctul "Observator", atât pentru a lămuri cronologia acestora cât şi pentru a completa peisajul deja cunoscut.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu