Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târgu Trotuş | Judeţ: Bacău | Punct: Ţarna Nouă | Anul: 1998

Anul   1998
Epoca   Epoca medievală (sec. XIII -XVIII); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   necropolă; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Târgu Trotuş
Comuna   Târgu Trotuş
Punct   Ţarna Nouă
Sector   
Toponim   
Colectiv   Alexandru Artimon (MJIA Bacău)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    25834.01
Raport Autorul se referă la cercetările arheologice întreprinse la Tg. Trotuş, în cadrul unor obiective importante din aşezarea medievală urbană şi anume, Biserica şi cimitirul din secolele XIV-XVII.
Investigaţiile arheologice la aceste complexe s-au efectuat între anii 1981-1983; 1990-1994 si 1997, prin trasarea mai multor secţiuni şi casete în vederea obţinerii unor importante date privind situaţia stratigrafică din interiorul şi exteriorul bisericii. S-au clarificat datele ce se referă la perioada de construire a bisericii, a refacerilor întreprinse la monument cât şi vremea când a fost distrus.
De asemenea, s-au adus precizări importante privind evoluţia cimitirului medieval, a perimetrului lui şi perioada când el a fost abandonat.
Din analiza datelor stratigrafice, a materialelor arheologice s-a constatat că şanţurile de fundaţie ale bisericii erau, la început, umplute cu bolovani de râu şi susţineau la suprafaţă o construcţie de lemn. Pe acest nivel de călcare a primilor constructori s-au descoperit fragmente ceramice datate în vremea voievodului Moldovei Petru l Muşat (1375-1391).
Cercetările au mai relevat, că la mijlocul secolului al XV-lea, s-a produs un incendiu la acest monument.
După refacerea bisericii şi funcţionarea ei într-o anumită perioadă de timp, se produce un incendiu mult mai puternic si care distruge complet construcţia. Acest incendiu s-a produs la sfârşitul secolului al XV-lea. în această vreme se întreprind refaceri ample la acest monument, surprinse peste tot în cadrul cercetărilor arheologice. Se consolidează fundaţia bisericii, cu pietre de râu şi cu pământ galben, în epoca lui Ştefan cel Mare, orăşenii de la Tg. Trotus ridică biserica din zid (pietre de râu si carieră) cu acoperiş din şindrilă.
După această refacere, biserica a durat până în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, când va fi abandonată şi dezafectată.
Biserica descoperită la Tg. Trotus face parte din tipul de construcţii dreptunghiulare, cu absida altarului aproape semicirculară, în exterior biserica are o lungime de 17,80 m şi o lăţime de 6,80 m.
Cu prilejul cercetărilor arheologice, s-a observat, că după construirea bisericii, în jurul ei a început să se formeze un cimitir.
în acest scop, pe baza investigaţiilor întreprinse, s-a reuşit să se delimiteze perimetrul cimitirului în zonele de nord, est, vest şi sud, fiind dezvelite un număr de 214 morminte (67 din secolul al XV-lea, 109 din secolul al XVI-lea si 38 din secolul al XVII-lea), care aparţin comunităţii orăşeneşti de rit ortodox, încadrate cronologic în secolele XV-XVII.
Descoperirea perimetrului necropolei în zonele de nord, sud, est si vest, ne-a permis să constatăm că acest cimitir cuprindea o suprafaţă de cca. 6622 m2. Din calculele întreprinse conform normelor ştiinţifice în vigoare, ar reieşi că necropola avea cca. 1468 morminte.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu