Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Câmpulung | Judeţ: Argeş | Punct: Castrul Pescăreasa - Jidava | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Câmpulung
Comuna   mun. Câmpulung
Punct
Castrul Pescăreasa - Jidava
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cioflan Theodor Muzeul Județean Argeș, Piteşti
Negru Mircea Muzeul Municipiului Bucureşti
Petolescu Constantin responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Popescu Mihai
Cod RAN    13506.02
Raport


Şi în această campanie, cercetările s-au efectuat în retentura castrului (în partea de vest a retenturei, în zona situată între latura de nord şi horreum-principia). Cercetările precedente (1992-1994) au dus la identificarea, în porţiunea dintre fosta secţiune C (vezi planul general al castrului) şi horreum a podelei unei camere a unei barăci militare. Aceasta era pavată cu cărămizi - 7 rânduri de câte 10 cărămizi - cele mai multe păstrate mulţumitor (chiar dacă sunt fisurate şi cojite); pe una din ele s-a descoperit un grafit - "semnătura" unui soldat din cohors I Flavia Commagenorum (este prima atestare a unei trupe auxiliare pe linia de fortificaţii denumită convenţional limes transalutanus). Camera era prevăzută cu instalaţie de hypocaust (pe latura de vest s-au descoperit in situ partea inferioară a tegulelor de pe rândul de bază). Pe podea a apărut şi un fragment de râşniţă, conservat in situ (această podea a fost protejată printr-o construcţie de piatră, cu acoperiş, putând fi vizitată).


Problema care ne-am pus-o în acest an, a fost depistarea urmelor stâlpilor barăcii (barăcilor) militare; în funcţie de ordinea stâlpilor, se poate stabili orientarea acestor barăci. În acest scop, s-au efectuat răzuiri repetate în jumătatea de nord a suprafeţei. Astfel, după răzuirea stratului vegetal antic, au început să apară în zona "c" urmele stâlpilor de lemn ai unei barăci, orientată E-V; este paralelă cu latura de nord a castrului, fiind mărginită spre N de via sagularis.


Baraca, al cărei plan s-a cercetat parţial, cuprinde patru aliniamente de stâlpi. Din primul aliniament, cel dinspre N, s-au depistat 7 stâlpi (distanţele dintre ei variază între 1,5-3 m), cu diametrul de circa 20-25 cm. Din aliniamentul al doilea s-au depistat doar trei stâlpi, unul fiind de dimensiuni mai mari (diam. 0,50 m). Al treilea aliniament de stâlpi este format din stâlpi groşi (diam.0,50 m). S-au identificat 5 stâlpi, aflaţi la aprox. 2,20 m unul de celălalt. Din aliniamentul al patrulea s-a identificat un singur stâlp, în partea de V a barăcii. De asemenea, capătul de V al barăcii este mărginit de un şir de stâlpi; de remarcat că aceşti stâlpi sunt pe linie cu capătul de vest al primei barăci (cea dinspre horreum). Aşadar, baraca se împarte în trei sectoare orientate E-V, cel dinspre N este lat de aprox. 3,5 m şi la fel cel central; dacă scădem lăţimea pereţilor, înseamnă că lăţimea acestor sectoare era de aprox. 3 m. Spre capătul de V al sectorului central s-a descoperit pavajul unei camere (bănuim că avea tot încălzire cu hypocaust); fragmente de cărămidă au apărut şi în partea dinspre E a sectorului de N al barăcii. Sectorul al treilea al barăcii, cel dinspre S, era se pare lat doar de 2,5 m. Probabil, pe aici se intra în şirul de camere din sectorul central. La S de această baracă, s-a identificat un drum interior, orientat E-V, care o desparte de baraca din partea de S a suprafeţei cercetate.


Orientarea barăcilor (E-V) ne-a permis orientarea săpăturilor viitoare, astfel se va cerceta mai întâi baraca dinspre latura de N a castrului, în întregime. În acest scop, s-a continuat dezvelirea unei noi suprafeţe, cea mărginită de liniile imaginare (pornind dinspre N), dintre horreum şi principia; deocamdată s-a dezvelit parţial, doar jumătatea de N a acestei suprafeţe.


Aici s-a decopertat stratul vegetal, sub care s-a dat de pavajul unui drum din incinta fostei întreprinderi miniere; după scoaterea bolovanilor şi răzuirea suprafeţei, au început să apară urme de arsură şi lipitură de lut ars. Prin spăcluirea acestora, la aprox. -0,20-0,30 m adâncime, a apărut un orizont de lipitură de lut ars şi, în special pe partea centrală a suprafeţei, de pietre de râu de dimensiuni mici şi pietriş. În stratul de chirpic (lipitură de nuiele), caroul XVI/10, a apărut o monedă (denar de calitate inferioară, cu urme de arsură) de la Iulia Augusta.


În vederea cercetării acestei barăci, s-a mai pregătit pentru săpătură o porţiune cuprinzând capătul barăcii dinspre via decumana. Aici, în pământul scos altădată de la o groapă de var, s-a descoperit un vârf de lance de bronz de mari dimensiuni (probabil vârf de vexilum).


Aceste suprafeţe, nivelate şi uniformizate, vor fi investigate în campania viitoare, când sperăm să putem identifica traseul întregii barăci. Mai menţionăm efectuarea unor importante lucrări de consolidare-conservare la o serie de obiective din castru (cu fonduri puse la dispoziţie de Inspectoratul Judeţean de Cultură Argeş).

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu