Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Oradea | Judeţ: Bihor | Punct: Sere | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Oradea
Comuna   Oradea
Punct
Sere
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bulzan Sorin Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Fazecaş Gruia Traian Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Cod RAN    26573.03
Raport În perioada mai-iunie 1999 la construirea depozitului zonal al "Centrum Transport România" pe partea stângă a şoselei Oradea - Borş la aproximativ 1.200 m, de intrarea în localitatea Sântion au fost reperate vestigii arheologice aparţinând Hallstatt-ului A2-B1 şi epocii romane, mai precis secolelor II - III p.Chr.
La începerea săpăturilor zona delimitată a fost decopertată mecanic pe o suprafaţă de 20 - 30 metri până la o adâncime de 0,40 metri, de către firma constructoare. În această situaţie au fost trasate patru secţiuni S1, S2 cu suprafeţe de 35 x 2 metri, respectiv S3, S4 cu suprafeţe de 35 x 5 m. Toate cele patru secţiunile au fost paralele.
Stratigrafia verticală este dificil de stabilit, lipsind partea superioară a acesteia care a fost înlăturată cu buldozerul, nu au putut fi observate niveluri distincte, aparţinând cu certitudine celor două epoci mai sus menţionate.Stratigrafia orizontală a relevat însă existenţa unor numeroase complexe.
Au fost identificate două vetre aparţinând perioadei Hallstattiene, ambele conţinând ceramică şi chirpic arse până la vitrifiere. Forma acestora era rotundă, ele fiind identificate în S1. În S1 a fost identificată şi dezvelită o locuinţă de formă aproximativ ovală, iar în S4 identificată şi săpată parţial o locuinţă de aceeaşi formă, dar cu dimensiuni mai mari.
Complexele aparţinând perioadei romane mult mai numeroase, au oferit un bogat şi variat material arheologic-în special ceramică.Au fost dezvelite două locuinţe semiadâncite de formă rectangulară, una dintre ele având o vatră alăturată-în S1 şi caseta aferentă; a doua a fost identificată în S4 şi avea pe ambele laturi scurte câte o groapă de stâlp.
Alte trei complexe cu dimensiuni apropiate de cele ale locuinţelor, foarte probabil anexe gospodăreşti au fost dezvelite în S2, în caseta 2 şi în S4. Acestea erau de formă rotundă, cu diametre cuprinse între 1,82, 2,60-respectiv 2,98 metri. Primul complex a relevat o succesiune de straturi între care unele se pot interpreta ca faze de refacere, sau refolosire a acestuia. Al doilea, cel din caseta 2 avea probabil pereţi de chirpici.
Între aceste complexe se evidenţiază, cel din S.4 şi caseta aferentă, denumit convenţional G27, care a furnizat 14 vase lucrate cu mâna şi la roată, descoperite în poziţie in situ.Vasele au fost depuse direct pe solul steril cu gura în jos, cu excepţia unui vas descoperit în poziţie normală, în gura acestuia aflându-se depusă o afumătoare.
Gropile delimitate şi săpate totalizând 30 de complexe, au în marea lor majoritate formă de pâlnie orientată cu gura în jos, tipică gropilor de provizii, fiind refolosite ca gropi menajere. O mică parte, adică patru au formă tronconică, orientate cu diametrul maxim în sus.
Între materialele arheologice preponderentă este ceramica lucrată la roată, apoi cea cu mâna, cu foarte puţine exemplare decorate cu brâu alveolar. Au fost descoperite şi câteva fragmente de terra sigillata. Urmează piesele din fier şi cele din bronz dintre care menţionăm o monedă puternic corodată, probabil un antoninian şi o fibulă cu piciorul întors pe dedesubt. Acestea înlesnesc atribuirea complexelor unei aşezări aparţinând populaţiei sarmatice, cu eventuale influenţe germanice, demonstrate mai ales de analogiile cunoscute pentru complexul G27. Poziţia cronologică a aşezării, se situează mai mult pe parcursul secolului III p.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu