În campania din vara anului 1999 săpăturile de pe şantierul Cefa-La Pădure aflat pe amplasamentul aşezării medievale Rădvani au continuat în sectorul D prin prelungirea celor două secţiuni magistrale, S-I şi S-II, cu încă 20 m. Secţiunile au ajuns astfel la 237 m lungime şi traversează întregul sector pe direcţie sud-nord. Ca şi în anii precedenţi a fost cercetat în primul rând nivelul medieval timpuriu de locu...ire (sec.XI-XIII) şi, în măsura posibilităţilor, obiective aparţinând altor epoci. În pereţii celor două secţiuni, care evidenţiază succesiunea stratigrafică din anii precedenţi, s-au conturat o serie de complexe arheologice. A apărut doar un singur complex medieval timpuriu. Nivelul medieval de sec. XV-XVI s-a dovedit mai bogat fiind identificate trei complexe. 1.Cuptorul Cp. 5 (sec. XII). Vestigiile acestuia au fost surprinse în secţiunea S-II G. Era un cuptor de tipul săpat în pământ, având forma semilunară. Vatra cuptorului se afla la 1,15 m de la suprafaţa solului (0,60 m de la baza stratului), având lungimea de 1,25 şi lăţimea de 0,50 m. Din pereţii cuptorului s-au păstrat martori cu înălţimea de 0,30 m. În faţa gurii cuptorului se afla groapa de deservire a acestuia de formă ovală alungită (1,00 x 0,80 m). Pe vatră şi în groapa de deservire era depus un strat gros de cenuşă şi cărbune, care conţinea câteva fragmente ceramice şi sfărâmături de oase. Ceramica prezintă caracteristicile secolelor XI-XIII. Aşa cum se prezintă, cuptorul avea o destinaţie gospodărească, fiind un cuptor de copt pâine. Era probabil o anexă a unei locuinţe aflate în apropiere. Locuinţa L-24. S-a profilat în secţiunea S-I I. Nivelul de călcare seafla la 0,75 m adâncime de la suprafaţa solului (0,30 m de la baza stratului). Era o încăpere de formă patrulateră cu laturile de 3,25 x 3 m. Pe latura de est a fost sesizată deschiderea pentru intrare. În cuprinsul ei nu au apărut vestigiile vreunei instalaţii de foc ceea ce ne face să presupunem că avem de-a face doar cu un spaţiu aferent al unei locuinţe. În cuprinsul său a fost descoperită ceramică medievală din sec. XVI, piese de fier (cuţite) şi gâtul unui flacon de sticlă. Pământul cenuşos din umplutura acestei locuinţe arată că aceasta a fost distrusă de un incendiu. Groapa G-32. La distanţă de circa 0,75 m nord de locuinţa L-24 se adâncea o groapă având gura de formă neregulată. Fundul albiat, cu denivelări, ajungea până la 1,30 m de la suprafaţa solului (1,00 m de la baza stratului). În cavitatea gropii, în pământul cunuşos a fost găsită o mare cantitate de ceramică cu stare fragmentară, oase animale, o patină din os. Conţinutul gropii arată că, cel puţin în final, ea a servit ca loc de depozitare a resturilor menajere. Pe baza materialului ceramic complexul se datează în sec. XVI. Groapa G-33. La capătul de nord al secţiunii S-I I a apărut o groapă de dimensiuni mai mari. Gura de formă ovală avea diametrele de 4,30 x 2,50 m. Fundul, cu denivelări, se afla la 1,90 m de la suprafaţa solului (1,50 m de la baza stratului). Pământul de umplutură al gropii era cenuşos (cenuşă depusă în straturi) şi afânat. Inventarul gropii consta în primul rând din fragmente ceramice databile în sec. XVI. Atrage şi aici atenţia un fragment de buză de vas de sticlă şi printre fragmentele de piese de fier, un lacăt. În groapă s-au găsit, în mare cantitate, resturi de oase animale. Şi această groapă, săpată probabil în vederea extragerii argilei în scopuri gospodăreşti, a servit la sfârşit pentru depozitarea resturilor menajere. În campania viitoare ne propunem continuarea săpăturilor în sectorul D al aşezării în vederea depistării altor locuinţe medievale timpurii şi, în paralel, în sectorul A unde, prin sondaje, a fost depistat cimitirul aşezării medievale timpurii şi unde probabil se afla şi biserica.