Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei) | Anul: 1999

Anul   1999
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
str. Arhimandrit Iuliu Hossu (fostă Brânduşei)
Sector   Necropola medievală Alba Iulia
Toponim   Apulum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Brânda Dan Sever
Dragotă Aurel
Cod RAN    1026.09
Raport V. STR. ARHIM. IULIU HOSSU (fostă Brânduşei) - necropola medievală
Săpăturile de salvare efectuate în necropola medieval-timpurie s-au desfăşurat în perioada iunie-iulie 1999 pe proprietatea d-lui Tiberiu Groza (Fişă cadastrală 28969), fiind în strânsă conexiune cu perimetrul ce urma să fie afectat de locuinţa familială. Astfel, pentru cercetarea integrală a amplasamentului, s-a impus deschiderea unei suprafeţe – S= 17.60 m x 8.90 m x 14.90 m x 9.58 m, la care s-au adăugat trei casete-C1= 1.20 m x 1.20 m, C2= 2.00 m x 0.70 m şi C3=.1.00 m x 1.10 m x 2.40 m.
Secvenţa stratigrafică surprinsă cu acest prilej, a fost următoarea:
- 0.00-0.20 m – strat vegetal;
- 0.20-0.52 m- strat de culoare brun-negricios, caracterizat prin prezenţa blocurilor de calcar sau a pietrelor informe care acoperă unele morminte;
- 0.52-1.23 m – strat steril de culoare cafenie, lutos, în care s-au săpat gropile defuncţilor.
Cele 23 de morminte dezvelite au fost de inhumaţie, cea mai bună conservare constatându-se în cazul celor de adulţi sau la cele aflate în gropi săpate la adâncimi mai mari. În general, defuncţii au fost înhumaţi în gropi dreptunghiulare cu colţurile rotunjite, săpate în lutul cafeniu la adâncimi diferite, cuprinse între –0.61 m- 1.23 m. Uneori, săparea gropii mormântului s-a produs încă din stratul brun-negricios, mai exact de la baza lui, neintrând foarte mult în stratul lutos. O parte destul de consistentă dintre morminte, au fost acoperite cu piatră şi blocuri de calcar romane refolosite, în unele situaţii fasonate şi de dimensiuni apreciabile. Am putut remarca în cazul unor schelete, bordarea cu bucăţi de calcar şi piatră, în zona calotei, umărului sau membrelor inferioare, scopul acestora fiind după toate aparenţele unul de protejare. S-a constatat de asemenea, prezenţa în cazul anumitor morminte, a unor lentile de arsură.
Orientarea defuncţilor a fost preponderent NE-SV sau SV-NE, existând însă şi schelete orientate pe axul E-V şi invers. Poziţia membrelor superioare este destul de variată-ambele dispuse pe lângă corp, alteori una depusă pe bazin sau torace şi cealaltă aflată în prelungirea corpului, sau ambele împreunate pe torace.
Materialul arheologic prelevat din acest segment al necropolei, constă din piese de metal şi vase borcan sau doar fragmente ceramice. Obiectele din metal sunt destul de diverse şi reprezintă în ansamblu piese de podoabă, confecţionate din argint sau bronz (brăţară, buton, inel cu chaton şi inele de buclă).Vasul borcan, având dimensiuni reduse, a fost depus întotdeauna într-un singur exemplar, în trei regiuni anatomice bine precizate: dreapta calotei craniene, bazin sau lângă tibia.
Factura materialului arheologic, detaliile de ritual, la care se adaugă posibilele raporturi de contemporaneitate cu alte necropole din spaţiul intracarpatic, ne determină să admitem că cimitirul a fost folosit în decursul secolului al X-lea.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu