Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pânceşti | Judeţ: Bacău | Punct: Cetăţuia | Anul: 1995

Anul   1995
Epoca   Dacii liberi; Epoca migraţiilor (sec. III - VI); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Pânceşti
Comuna   Pânceşti
Punct   Cetăţuia
Sector   
Toponim   Tamasidava
Colectiv   Lăcrămioara Marin (MJIA Bacău)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    24196.01
Raport


S-au continuat cercetările întreprinse în campaniile anterioare (1990, 1991, 1992, 1994) cu scopul de a delimita partea vestică a aşezării. Au fost trasate trei secţiuni de control SIX (30 x 2 m), SX (20 x 1,5 m) şi SXI (60 x 2 m).


În urma săpăturilor efectuate au rezultat urme de locuinţe cuprinzând un interesant material arheologic aparţinând culturii carpice, dar şi unei perioade mai târzii, sec. V-VI. Apar sporadic şi fragmente aparţinând culturii Dridu. Per ansamblu predomină totuşi ceramica de factură carpică. Din ultima categorie amintim fragmentele ceramice ale unor vase lucrate cu mâna, de dimensiuni mici şi mijlocii, modelate din pastă grosolană, care conţine multe impurităţi, în special cioburi pisate şi pietricele. Rar, se observă în pasta unor vase urme de pleavă.


Studiul repertoriului ornamental al ceramicii lucrate cu mâna arată că majoritatea elementelor de ornament folosite de carpi îşi găsesc analogii in Latène-ul dacic târziu (sec I a.Chr - I p.Chr.).La Răcăciuni apar fragmente de vase mici cu brâu cu alveole crestate la baza vasului, însă cele mai frecvente fragmente sunt lipsite de decor.


Fragmentele ceramice de factură carpică, lucrate la roată, provin în majoritate de la vase de dimensiuni mici şi mijlocii, unele din ele fiind ornamentate cu striuri vălurite. Se întâlnesc mai rar şi fragmente din vase mari, de provizii, confecţionate dintr-o pastă bine frământată ce nu conţine nici un fel de ingrediente şi ornamentată cu striuri vălurite sub buză. S-au descoperit şi câteva fragmente dintr-o amforă de culoare cărămiziu-gălbui, ce probabil a fost confecţionată într-unul din atelierele existente în zonă.


Toată ceramica, atât cea lucrată cu mâna, cât şi cea la roată, îşi găseşte originea în ceramica de tradiţie locală specifică veacurilor anterioare din spaţiul est carpatic.


În număr mai mic, au fost descoperite şi fragmente ceramice aparţinând secolelor V-VI, ce provin, în special din vase lucrate cu mâna, şi, mai puţin, din cele lucrate la roată. Sunt preponderente fragmentele de la vasele borcan de diverse dimensiuni, nedecorate. Sporadic, apar şi câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Dridu.


În secţiunile deschise s-au descoperit şi numeroase resturi faunistice, fapt ce pune creşterea animalelor pe un loc de frunte al ocupaţiilor populaţiei care s-a aşezat pe acest areal. Analiza resturilor faunistice a dovedit, între altele, pe lângă bovine, ovicarpine şi cabaline, şi prezenţa unor specii incompatibile cu nomadismul, precum porcul domestic.


Deoarece aşezarea se întinde pe câteva hectare, rezultatele obţinute în cele cinci campanii ne îndreptăţesc să continuăm aceste cercetări, cu atât mai mult, cu cât aceste situri dovedesc o continuitate de locuire în centrul Moldovei.

Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu