.
Tăşad | Comuna: Drăgeşti | Judeţ: Bihor | Anul: 1995
Anul:
1995
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Hallstatt;Latene
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Bihor
Localitate:
Tăşad
Comuna:
Drăgeşti
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cheregi Florica Universitatea din Oradea
Crişan Ioan Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea
Dumitraşcu Sever responsabil Universitatea din Oradea
Hosu Liviu Universitatea din Oradea
Maier Florin Universitatea din Oradea
Pop Speranţa Universitatea din Oradea
Roșu Marinel Universitatea din Oradea
Sărac Nicolae Universitatea din Oradea
Scurt Ioana Universitatea din Oradea
Sfrengeu Florin Universitatea din Oradea
Vezentan Gabriel Universitatea din Oradea
Cod RAN:
Raport:

A. Aşezarea neo-eneolitică.


Au continuat săpăturile arheologice în zona centrală a platoului "Cetăţuia", deschizându-se o a treia casetă, alăturate celei din 1994 şi perpendiculară pe secţiunea magistrală.


Depunerile antropogene constituie un strat subţire de 0,15-0,30 m, după care urmează stânca scuamată a muncelului, continuându-se cercetarea concentrării de lame şi aşchii de obsidian,... provenind, aşa cum am dedus în 1994, din trei surse de materie primă. Ni se pare foarte probabil că avem de-a face cu vestigiile unui atelier de lucrat, din lame de obsidian, a vârfurilor de săgeţi (unele cu marginile retuşate) pentru vânarea animalelor (mici şi iuţi) şi a păsărilor din zona piemontană vestică a Munţilor Pădurea Craiului.


Materialul ceramic indică un strat subţire de depunei neolitice (dispersate în teren) şi al doilea, neo-eneolitic, bine conturat, prin depuneri arheologice continuue - vase cu torţi unghiulare şi vase cu "proeminenţe" de tip Bucovăţ. Acestui nivel neo-eneolitic îi aparţine şi atelierul de lucrat vârfuri de săgeţi pentru vânatul mic.



B. Aşezarea Hallstattiană (A1).


Pe platoul central, în zona depunerilor antropogene deosebite, -0,80-1,10 m, faţă de depunerile antropogene subţiri din restul platoului, s-a trasat încă o secţiune, perpendiculară pe secţiunea magistrală. În stratul de pământ negru, compact a fost descoperită, din nou, o mare cantitate de ceramică Hallstatt A1 şi numeroase rebuturi de vase, numai parţial arse, sau unele, zgurificate. Alături de spatulele şi bucăţile faţetate de grafit, descoperite anterior, toate materialele ceramice oferă indicii sigure privind existenţa, în această porţiune, a zonei centrale a platoului "Cetăţuie", a unui atelier de olărie hallstattiană (A1). Materialul ceramic descoperit: fragmente de vase cărămizii ornamentate cu striuri (denotând existenţa acestei faze timpurii, Gava, în aşezarea hallstattiană de la Tăşad), a vaselor cu două feţe (în special fragmente de urne bitronconice, roşii sau maronii în interior şi negre canelate şi negre lustruite în exterior), a castroanelor şi străchinilor cu buza învazată şi faţetată ilustrează întreaga gamă a lucrării ceramicii pe loc, într-un atelier ce a produs olărie vreme îndelungată (?). Se urmăreşte, în continuare, elucidarea folosirii grafitului la "înnegrirea" şi "lustruirea" vaselor canelate, fie prin folosirea "pastei de grafit" înainte de ardere, fie a "lustruitoarelor" de grafit după ardere, motiv pentru care cercetările impuse de condiţiile din aşezare vor trebui continuate.



C. Aşezarea dacică.


1. S-a continuat cercetarea zonei din interiorul incintei, delimitate cu val şi şanţ, săpându-se încă o casetă, perpendiculară pe secţiunea magistrală, în prelungirea casetei săpate în anul 1994. Întregul strat de depuneri arheologice dacice - ceramică (modelată numai cu mâna: fragmente de vase-borcan ornamentate cu brâuri alveolare, ceşti); lucrată la roată de culoare cenuşie şi cărămizie: fragmente de oale, străchini, fructiere), unelte (cuţite, seceră), arme (lamă de "sabie", călcâi de lance ?) au fost deranjate, probabil de căutătorii de comori, care, de altfel, au săpat şi o mare groapă în interiorul incintei, de unde, au scos bucăţi de stâncă, pe care au aruncat-o peste val şi lângă coama valului. Acest lucru a reieşit cu claritate, în urma practicării unei secţiuni, în imediata vecinătate a porţiunii estice a valului de incintă. În casetă, pe lângă fragmente ceramice deranjate, a fost descoperită, la adâncimea de numai 0,15 m, o drahmă Apollonia - Nikandros-Andriskon (Maier,13,Ceka,83, începutul sec.I B.C. după N.Cruovici 104/102-85/83 B.C., în BSNR,1983-1985,Buc.,1986,p.70, determinare Al.Săşianu). Urmează, ca această suprafaţă a incintei sacre să fie cercetată, integral, cu ocazia săpăturilor viitoare, ea indicând existenţa, fie a unei necropole, fie a unei acropole a aşezării dacice, de la Tăşad, cu gropi rituale (?).


2. Sub vestigiile dacice definitiv răscolite a fost descoperită o groapă hallstattiană, săpată în stâncă (diam. S-N = 1,10; E-N = 1,50; 0,82-0,85), în care au fost găsite 5 vase: vasul nr.1, probabil capacul urnei (?); vasul nr.2, o urnă bitronconică cu gâtul canelat; vasul nr.3, în formă de clopot, aşezat cu gura în jos; vasul nr.4, aşezat cu gura în sus şi vasul nr.5, cu buza evazată puternic şi gâtul canelat lângă care s-au găsit depuse: miniu de plumb - galben, cuburi, şi o mare cantitate de cărbuni şi cenuşă. Este o groapă de cult, în care s-au depus cele 5 vase, aparţinând aşezării hallstattiene (HaA1) făcând parte dintr-o necropolă sau dintr-o zonă sacră cu gropi rituale. Nu a fost găsit, în groapă sau în vase, nici un fel de inventar. Urmează ca analizele de laborator şi continuarea cercetărilor în incinta sacră, să ne aducă noi informaţii asupra acestui tip de descoperiri.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO