Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ampoiţa | Comuna: Meteş | Judeţ: Alba | Punct: La Pietre | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Neolitic;
Epoca bronzului
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Ampoiţa
Comuna   Meteş
Punct
La Pietre
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciugudean Horia responsabil Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Gligor Adrian Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cod RAN    5595.01
Raport Situl arheologic de la Ampoiţa – "La Pietri" (com. Meteş, jud. Alba), este amplasat pe versantul stâng al văii Ampoiţei, în apropierea confluenţei cu râul Ampoi, locuirea preistorică fiind grupată pe terasele din jurul celor trei olistolite de calcar, care aparţin zonei sud-vestice a Munţilor Trascăului.
Săpăturile întreprinse în baza Autorizaţiei de săpătură nr. 9/2002 în perioada 8 - 31.07.2002 reprezintă cea de-a treia campanie de cercetări sistematice întreprinse în aşezarea de la Ampoiţa – "La Pietri", rezultatele preliminare ale precedentelor două fiind deja prezentate. Campania anului 2002 a extins spre est cercetarea suprafeţei săpate în anul anterior, fiind investigată o nouă suprafaţă (S I/2002) de 9 x 1,50 m, până la o adâncime medie de -2 –2,10 m. Suprafaţa a fost împărţită în 5 carouri, notate A 1 – A 5, primele patru cu dimensiunile de 2 x 1,50 m, iar ultimul cu dimensiunile de 1 x 1,50 m. Între S I/2002 şi S I/2001 a fost lăsat un martor intermediar cu lăţimea de 0,50 m.
Stratigrafia verticală nu diferă substanţial de cea surprinsă în carourile B 1 – B 5 din S I/2001, nivelurile de locuire prezentând însă o înclinaţie vizibilă de la V spre E, care urmăreşte înclinaţia naturală a pantei. Totodată, grosimea depunerilor se reduce pe măsură ce distanţa de peretele vertical al stâncii este mai mare, ajungându-se ca în caroul A 5 stratul de cultură să aibă doar cca. 0,30/0,50 m grosime.
Cea mai concludentă secvenţă de stratigrafie verticală este cea surprinsă în carourile A 1 – A 2, din capătul estic al secţiunii, aflat în imediata vecinătate a peretelui vertical de calcar. Stratul vegetal, cu o grosime de cca. 0,25 m, suprapune o depunere de sol şi piatră căzută de pe vârful stâncii, în care apar materiale ceramice amestecate, aparţinând unor culturi diverse (Wietenberg, bronz timpuriu, Coţofeni). La adâncimea de cca. - 0,80 m se delimitează, printr-un nivel de bulgări de chirpic, limita inferioară a unei locuinţe Coţofeni aparţinând fazei a III-a a acestei culturi. Sub ea se află alte două nivele de locuire aparţinând aceleiaşi faze, separate prin lentile de sol cenuşos, după care, la cca. - 1,40 m adâncime urmează o depunere consistentă, cu o grosime de cca. 0,30 m aparţinând fazei a II-a a culturii Coţofeni. Spre deosebire de anii precedenţi, stratul intermediar cu materiale aparţinând complexului torţilor pastilate nu a mai fost surprins în această zonă, urmând locuirea eneolitică aparţinând culturii Petreşti, reprezentată prin două podine suprapuse, aflată la cca. - 2,30 m, respectiv - 2,50 m adâncime.
În secţiunea I/2002 au fost identificate următoarele complexe:
- C 1 = locuire Petreşti situată în caroul A 5;
- C 2 = locuinţă Coţofeni III, situată în caroul A 1;
- C 3 = locuinţă Coţofeni III, situată în carourile A 2/A 3
- C 4 = groapă situată în caroul A 3;
- C 5 = groapă situată în caroul A 4;
- C 6 = locuinţă Petreşti cu podină în caroul A 2;
- C 7 = locuinţă Petreşti cu podină în caroul A 2 ;
- C 8 = locuinţă Coţofeni în caroul A 1;
- C 9 = porţiune a locuinţei Petreşti din S I/2001, lângă martorul din caroul A 1;
- C 10 = locuinţă Petreşti cu podină în caroul A 2.
Materialele arheologice descoperite sunt numeroase şi extrem de variate, ele fiind în proces de restaurare. Pot fi amintite vase ceramice întregi sau întregibile aparţinând culturilor Wietenberg, Coţofeni şi Petreşti. O serie de pandantive de piatră finite sau în diverse faze de prelucrare indică existenţa unui atelier aparţinând culturii Coţofeni. Pandantive identice au fost descoperite şi în aşezarea aparţinând aceleiaşi culturi de la Poiana Ampoiului – "Piatra Corbului", aflată la cca. 10 km în amonte de Ampoiţa. Este greu de precizat în actualul stadiu al cercetării dacă acest tip de pandantiv era fabricat în diferite aşezări Coţofeni de pe valea Ampoiului sau dacă atelierul de la Ampoiţa îşi distribuia produsele şi în rândurile celorlalte comunităţi. cu atât mai mult cu cât roca utilizată pare identică. În afara unui variat utilaj litic au mai fost descoperite unelte din os sau corn de cerb. Locuirii Wietenberg îi aparţin şi câteva mărgele lucrate din scoica Dentalium, primele de acest gen descoperite în aşezările acestei culturi de pe valea Ampoiului.
În concluzie, situl arheologic de la Ampoiţa – "La Pietri" se remarcă prin cea mai lungă şi bine conservată secvenţă stratigrafică privind locuirea preistorică din sud-vestul Munţilor Apuseni, varietatea complexelor şi a materialului arheologic impunând continuarea săpăturilor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu