Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Balaci | Judeţ: Teleorman | Punct: Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Teleorman
Localitate   Balaci
Comuna   Balaci
Punct
Ruinele Curţii lui Constantin Bălăceanu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Constantinescu Nicolae responsabil Muzeul Judeţean Teleorman
Predoi Veronica Muzeul Judeţean Teleorman
Ţânţăreanu Ecaterina Muzeul Judeţean Teleorman
Cod RAN    152001.02
Raport În săpătura arheologică din anul 2002 observaţiile s-au concentrat, în interior, asupra traveei de vest a pivniţei mari (P 2) pentru identificarea celui de-al doilea stâlp central şi asupra intrării, iar în exterior pe latura de sud pentru localizarea accesului la foişor şi locuinţă.
În acest scop au fost practicate două secţiuni şi o casetă.
Secţiunea VIII, cu dimensiunile de 9 x 1,50 m este perpendiculară pe zidul de vest al P 2, capătul ei ocupând o treime din intrare pentru definirea cât mai exactă a elementelor acesteia: astfel s-a localizat pragul, iar la - 0,32 m sub acesta s-a identificat un paviment format din cărămizi fragmentare aşezate neordonat. Acest nivel de călcare corespunde primelor cărămizi din elevaţie, imediat sub el apărând o lentilă de mortar care se pierde, scursă din cofragul fundaţiei. Fundaţia din mortar amestecat cu nisip grosier este retrasă uşor faţă de zidul de cărămidă, grosimea ei neputând fi determinată cu această ocazie. Referitor la stratigrafie este semnificativă şi în această zonă a pivniţei lipsa unui nivel de demolare masivă.
Caseta II, cu dimensiunile de 4,50 x 2 m a permis observarea sistemului de construcţie, la baza stâlpului central: peste pământul viu, format dintr-o argilă galben-roşcată, foarte densă, s-a turnat o platformă de mortar cu grosimea cuprinsă între 0,14/0,45 m, deasupra căreia s-au aşezat cărămizile stâlpului în forma unui dodecagon. Acesta a fost demolat într-o epocă mai veche, la baza lui aflându-se o aglomerare de moloz.
Secţiunea IX, cu dimensiunile de 2,50 x 1,50 m a fost poziţionată în exterior, perpendicular pe latura sudică a P 2, spre extremitatea ei de vest în ideea de a stabili accesul către locuinţa prin foişorul amplasat deasupra gârliciului. Nu s-a identificat nici un element constructiv care să contureze existenţa unei scări, dar s-a surprins restul unui pavaj format din fragmente de cărămidă prinse într-un strat subţire de mortar situat la adâncimea de aproximativ - 1 m faţă de nivelul actual de călcare.
Şi în această campanie frapează absenţa aproape totală a materialului arheologic, care coroborată cu inexistenţa unor niveluri de demolare care ar fi trebuit să cuprindă urmele distrugerii bolţilor şi pereţilor pivniţei mari precum şi nelocalizarea (cel puţin în stadiul actual al cercetării) a accesului la locuinţa susţin ipoteza că moartea agăi Constantin Bălăceanu şi prigonirea familiei sale de către Constantin Brâncoveanu au întrerupt de fapt lucrările de edificare ale reşedinţei boiereşti de la Balaci, rămânând încă sub semnul întrebării dacă s-a construit mai mult decât ceea ce s-a păstrat până astăzi.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu