Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Brăila | Punct: Cartier Biserica Veche | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Brăila
Localitate   Brăila
Comuna   mun. Brăila
Punct
Cartier Biserica Veche
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apetrei Cristian
Cândea Ionel
Stoica Gabriel
Tănăsache Roberto
Cod RAN    42691.06
Raport "Zona fostei mitropolii a Proilaviei" din cadrul vetrei medievale a oraşului Brăila este amplasată în partea de centru şi sud a acestuia, fiind bine delimitată de actualul bulevard Al. I. Cuza, adică ultimul zid de apărare al cetăţii Brăilei de până la 1829.
Cercetări s-au desfăşurat din 1998, sistematic, în punctele Piaţa Traian, str. Gheorghe Marinescu nr. 15, str. Logofăt Tăutu nr. 3. Sondajele prilejuite de obligaţia descărcării terenului de sarcină arheologică s-au efectuat şi în alte puncte: (exemplu str. Frumoasă nr. 4). Evident, întregul sit se află sub oraşul modern şi contemporan cu o mulţime de intervenţii asupra zonei respective, din fericire nu în profunzime.
Importanţa zonei, în cadrul vetrei medievale a oraşului Brăila (atestat documentar în 1368), este dată de faptul că ea e devenit cartierul creştin al oraşului Brăila, ocupat de turci la 1538 şi care se aşează în zona cea mai înaltă, stăpânită până atunci de români.
Obiectivele cercetării vizează mai buna cunoaştere a genezei şi evoluţiei aşezării medievale de caracter citadin de la Brăila. Rezultatele de până în prezent au permis conturarea cu destulă aproximaţie a vetrei medievale a aşezării din secolele XIV-XV, precum şi tendinţele de evoluţie ale acesteia în secolele XVI-XVIII. Descoperirile realizate în punctele amintite, chiar şi înainte de 1998, constau în principal în identificarea a cel puţin trei necropole creştine ce au funcţionat în acest perimetru, dintre care două destul de târzii – secolele XVIII-XIX.

Str. Malului nr. 29
În vara anului 2002 cercetările arheologice din vatra medievală a oraşului Brăila, au continuat pe str. Malului în punctele date de numerele 29 şi 36 adică spre capătul străzii dinspre Dunăre.
Mai întâi, am avut în vedere fructificarea posibilităţii de a cerceta cât mai mult din suprafaţa rezultată în Malului 29 de demolarea unei modeste locuinţe în cursul anului 2000 şi care părea puţin afectată în adâncime. Cercetările din anul precedent (2001) au dat la iveală aici, în cele două suprafeţe, un număr de 17 morminte ce se adăugau la cele 92 descoperite în zona Logofăt Tăutu nr. 3.
Am arătat în raportul pe 2001 (vezi CCA, campania 2001, p. 64) şi alte aspecte legate de cercetarea din strada Malului 29 şi mai ales intervenţiile moderne şi contemporane cunoscute nouă şi evidente pe teren.
Oricum, suprafaţa virană din Malului 29 a permis practicarea unei ultime suprafeţe (S 3) de 4 x 4 m.
Aici, în S 3, au fost surprinse un număr de 6 morminte creştine din cele realizate în apropierea bisericii mitropolitane prăbuşită odată cu malul spre jumătatea secolului al XIX-lea (1846).
Tot în S 3 au fost descoperite şi 4 gropi menajere – respectiv G 1–4 care au dat la iveală un inventar arheologic bogat.
Aşadar, în continuarea celor 17 morminte descoperite în 2001, în campania 2002 s-au descoperit alte 6 în acest punct iar pe cealaltă latură a străzii, la nr. 36, (aproape vis-a-vis), în singura suprafaţă executată şi notată de noi, în continuare, S 4, a mai fost evidenţiat doar un singur mormânt (M 6) precum şi o groapă menajeră, probabil pe jumătate din volumul ei, (G 6).
În felul acesta numărul total al mormintelor din necropola Mitropoliei Proilaviei a urcat la 117.
Inventarul arheologic al mormintelor (secolele XVIII-XIX – prima jumătate a veacului) este destul de sărac dar, uneori, spectaculos. Avem în vedere o curea din metal comun, precum şi o piesă din bronz folosită la turnarea metalului topit într-un atelier de bijutier, aceasta din urmă găsită într-una din gropile menajere.
De asemenea, nimic surprinzător în apariţia unor cârlige mari pentru pescuit sau a unor cărămizi perforate folosite pentru scufundarea plasei de către pescari, ieşite la iveală tot în gropile menajere.
În concluzie, analiza antropologică a întregului material se impune, cu atât mai mult cu cât pentru necropola nr. 2 de la biserica Sf. Mihail a fost realizată şi a oferit rezultate interesante.
Pentru viitor, Muzeul Brăilei îşi propune să prelucreze materialul rezultat din cercetarea necropolelor pe baza unui program special, de arheologie funerară, realizat în colaborare cu firma "Ovisoft" SRL.
Obiectivul cercetărilor viitoare constă în studierea terenului din apropierea zonei în care s-a aflat biserica Mitropoliei Proilaviei ce s-a distrus în 1846. Toate descoperirile din acest din urmă punct vor fi conservate şi expuse în cadrul expoziţiei de bază a Secţiei de arheologie a Muzeului Brăilei. Pe locul respectiv se va ridica o capelă după încheierea cercetărilor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu