.
Bucureşti | Punct: Militari - Câmpul Boja | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Militari - Câmpul Boja
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Negru Mircea responsabil Muzeul Municipiului Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic se află în partea de vest a Municipiului Bucureşti, în cartierul Militari, pe malul drept al râului Dâmboviţa, de ambele părţi ale străzii Câmpul Boja.
De-a lungul timpului au fost identificate aşezări din neolitic (cultura Boian), epoca bronzului (culturile Glina, grupul cultural Militari, cultura Tei), prima epocă a fierului, secolele IV-I a. Chr., III p. Chr. (cultura Militari-Chilia), ...V-VII (cultura Ipoteşti-Ciurel-Cândeşti), X-XI (cultura Dridu) şi XVIII-XIX1.
Obiectivele şi scopurile cercetărilor din anul 2002:
Obiectivele campaniei din anul 2002 au fost culegerea de informaţii ştiinţifice despre sectoarele C si D ale sitului arheologic şi identificarea ariei sitului. În ultimul sector menţionat, cu excepţia unui mic sondaj din anul 1997, nu au fost întreprinse cercetări sistematice intensive. Scopurile acestor investigaţii au fost descoperirea de noi vestigii arheologice şi valorificarea lor.
3. Rezultatele săpăturilor arheologice din campania anului 2002:
Suprafeţe practicate. Stratigrafia
În anul 2002, în sectorul D din partea de vest a sitului a fost prelungită secţiunea S 40 (26 x 2 m) şi a fost deschisă caseta C 18 (6 x 3,50 m). În sectorul C din partea de est a sitului a fost deschisă secţiunea S 41 (30 x 2 m). În total au fost cercetate suprafeţe de 137,5 m2.
În secţiunea S 40 stratigrafia este următoarea:
0 -0,20 m - strat de pământ cenuşiu vegetal;
-0,20 -0,32 m - strat cenuşiu (secolele III şi V);
-0,32 -0,45 m - strat cenuşiu-negricios (epoca bronzului);
-0,50 -0,72 m - strat steril castaniu.
În secţiunea S 41, stratigrafia observată a fost:
0 -0,17 m - strat de pământ cenuşiu vegetal;
-0,18 -0,30 - strat cenuşiu cu fragmente ceramice din secolele IV-V;
-0,30 -0,55 m - strat cenuşiu cu chirpic şi fragmente ceramice din secolele III-V;
-0,56 -0,60 m - strat cenuşiu cu fragmente ceramice din secolele III-II a. Chr.;
-0,6 -0,80 - strat cenuşiu-negricios cu fragmente ceramice din epoca bronzului;
-0,81 -0,92 - strat castaniu cu foarte rare fragmente ceramice din epoca bronzului.
Complexe şi materiale arheologice
Secţiunea S 40 (Sectorul D)
Bordeiul nr. 25 a fost surprins în caroul nr. 8 al secţiunii S . 40. Pentru cercetarea sa integrală a fost deschisă caseta C 18 cu dimensiunile de 6 x 3,75 m. Martorul (gros de 0,50 m) dintre casetă şi S. 40 a fost ulterior demontat.
Bordeiul avea o formă aproximativ pătrată. Lungimea era de 3,60 m, iar lăţimea de 3,35 m. Intrarea era pe colţul din vestul locuinţei, argument în acest sens fiind devierea în exterior a laturii vestice. Un alt argument ar putea fi lentilele de pământ castaniu-gălbui care înconjoară laturile de nord şi vest cu excepţia zonei în care se constată devierea laturii vestice. Aceste pete de lut castaniu-gălbui au fost sesizate de la adâncimea de 0,25 m, iar planul locuinţei de la -0,30 -0,32 m.
Bordeiul avea două cuptoare menajere corespunzătoare celor două faze de utilizare.
Cuptorul nr. 1 era în formă de potcoavă, fiind scobit într-un bloc de lut din colţul de est al locuinţei. Lungimea maximă a vetrei sale era de 0,66 m, iar lăţimea maximă la interior de 0,43 m. Grosimea vetrei era de 4,5-5,0 cm, iar a peretelui de 3,8/4 cm. Vatra avea o crustă albicioasă groasă de 1-2 mm. Peretele s-a păstrat doar pe o înălţime de 2 cm, cuptorul fiind dezafectat la sfârşitul primei faze de utilizare a locuinţei. La aproximativ 0,50 m vest de acesta, în zona lutului cruţat au fost găsite mai multe fragmente de calcar ce pot fi puse în legătura cu construcţia acestui cuptor. Deasupra cuptorului nr. 1, după dezafectare, a fost depus un strat de pământ castaniu steril arheologic gros de 5-6 cm. Deasupra sa, a fost amenajată o pantă pe care era evacuată cenuşa din cuptorul nr. 2.
Cuptorul nr. 2 era rotund-oval, fiind scobit în peretele sudic al bordeiului. Lungimea sa era de 1,20 m, lăţimea de 1,02 m, iar înălţimea de 0,34 m. Grosimea peretelui era de 2 cm. Vatra sa era la adâncimea de -0,58 -0,60 m, cu 10-12 cm deasupra vetrei cuptorului nr. 1.
Podeaua neamenajată se afla la adâncimea de -0,68 -0,72 m de la nivelul actual de călcare, respectiv la -0,36 -0,40 m de la nivelul din epocă.
Materialul arheologic recoltat constă în ceramică, oase de animale, lemn ars, lut ars, calcar şi o cute.
Ceramica din pastă modelată cu mâna predomină în proporţie de aproximativ 58,3%.
Ceramica de culoare cărămiziu-gălbuie din pastă grosieră poroasă reprezintă cca. 15,83%. Ea cuprinde fragmente dintr-un vas şi un fragment de tavă mare pătrată.
Ceramica de culoare cărămiziu-gălbuie din pastă semigrosieră compactă reprezintă 35,83%. Ea cuprinde fragmente dintr-o bază de vas, un fragment de la o oala piriformă cu buza aproximativ verticală, un fragment din partea inferioară a unui vas piriform, două fragmente de vase cu din buza uşor răsfrântă decorată cu triunghiuri incizate şi un fragment de tăviţă.
Ceramica de culoare cărămiziu-gălbuie din pastă semigrosieră cu nisip şi pietricele este prezentă în proporţie de aproximativ 6,66%. Menţionăm ca formă baza unui vas.
Ceramica din pastă modelată la roată reprezintă 41,7% şi este de două tipuri: fină şi zgrunţuroasă.
Ceramica fină de culoare cenuşie reprezintă aproximativ 12,5%. Ea este prezentă prin fragmente de vase cu buza răsfrântă sau cu gât cilindric, un fragment de strachină şi un fragment de vas bitronconic.
Ceramica fină cenuşie de culoare cu angobă negricioasă reprezintă 7,5%. Ea cuprinde fragmente de la un ulcior amforoidal cu baza inelară şi un fragment de vas cu baza inelară.
Ceramica fină de culoare cărămiziu-deschisă reprezintă cca. 11,67%. Din această categorie evidenţiem un fragment de vas cu gât cilindric şi un fragment din buza unui ulcior.
Ceramica zgrunţuroasă de culoare cenuşie reprezintă aproximativ 4,16% şi cuprinde, printre altele, o buză de oală.
Ceramica zgrunţuroasă de culoare cărămizie reprezintă cca. 5,83%.
Secţiunea S 41 (Sectorul C)
În secţiunea S 41 au fost descoperite un număr de 14 gropi. Acestea erau de formă cilindrică sau uşor tronconică, cu diametrele cuprinse între 0,36 m şi 0,79 m şi adâncimi între -0,96 m şi -1,26 m.
Materialul arheologic descoperit în interiorul lor este extrem de sărac. El constă în puţine fragmente ceramice, cenuşă, lut ars, lemn ars, scoici, calcar şi oase de animale2.
În colţul de sud-vest al secţiunii a fost identificat un complex arheologic ce conţinea fragmente ceramice din secolele III-II a. Chr., asociate cu chirpic şi zgură de lut ars.
Materiale din straturile de cultură:
În secţiunea S 41, în mod special în C 3-5 la adâncimi de -0,55/-0,60 m au fost descoperite fragmente ceramice ce pot fi atribuite secolelelor III-II a. Chr., un vârf săgeată din fier cu trei aripioare (c 9, -0,45/-0,50 m) şi un inel de bronz (c 7, -0,55 m).
Cronologia
În secţiunile S 40 şi S 41 au fost descoperite fragmente ceramice ce pot fi datate în epoca bronzului. Acestea pot fi atribuite culturii Tei, fără a permite indicarea fazei.
Complexele descoperite în secţiunea S 41 au fost datate în prima epocă a fierului (Gr 35), secolele III-II a. Chr. (complexul surprins în colţul de sud-vest al secţiunii), secolele III-V (Gr 33-34, 36-37, 40, 44), respectiv în secolele IV-V (Gr 31-32 şi 38-39, 41-43). Încadrarea cronologică largă pentru unele gropi s-a datorat materialului arheologic sporadic şi imposibil de datat mai exact.
Bordeiul B 25 poate fi datat în prima jumătate a secolului al V-lea p. Chr. El aparţine fazei I a culturii Ipoteşti-Cândeşti. Un bordei din aceeaşi perioadă a fost descoperit în campania arheologică precedentă3.
Valorificarea rezultatelor cercetării
Materialul arheologic este în curs de prelucrare şi se află depozitat la Muzeul Municipiului Bucureşti. El a fost marcat, va fi restaurat şi trecut în Registrul inventar al şantierului arheologic de la Bucureşti-Militari "Câmpul Boja" (care are 1466 de poziţii înregistrate până în prezent). Un articol privind bordeiul din secolul al V-lea va fi propus spre publicare în revista muzeului.

English Abstract:

The archaeological site of Militari-Câmpul Boja is located in the western part of Bucharest, on the right bank of Dâmboviţa River (today Dâmboviţa Lake). It was discovered by C. S. Nicolaescu Plopşor at the beginning of the third decade of 20th century. This archaeological site contains settlements from the Neolithic (Boian culture), Bronze Age (Glina culture, Militari cultural group and Tei culture), Early Iron Age, the 2nd-1st centuries BC, the 3rd century AD, the 5th-7th centuries, the 10th-11th centuries and the 18th-19th centuries. During the 2002 campaign, here we discovered pits from the Early Iron Age and the 4th-5th centuries AD, a Late Iron Age context, and a dwelling from the first half of the 5th century AD. We also found sherds dating to the Bronze Age.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO