Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Covacef Zaharia
Dobrinescu Cătălin
Florescu Radu
Matei Cristian
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pinter Zeno-Karl
Ţiplic Ioan Marian
Cod RAN    63063.01
Raport În decursul campaniei 2002 la Capidava s-a lucrat în cinci sectoare după cum urmează: în sectorul 1 dl. lector univ. Cristian Matei a continuat cu cercetarea carourilor OP51 unde a identificat o încăpere dintr-un edificiu cu ziduri de piatră cu pământ din secolele V - VI p .Chr. cu mai multe intervenţii constructive în cursul acestei perioade. În sectoarele III, respectiv VI, dl. lector univ. Ioan Carol Opriş a continuat cercetarea carourilor ŢUV72 identificând urmele unui bordei necunoscut din sec. IX-XI p. Chr., precum şi urme de locuire foarte puţin consistente din secolul VII p. Chr. În sectorul V dna conf. univ. Zaharia Covacef a continuat dezvelirea a trei bordeie din perioada medio-bizantină, precum şi identificarea urmelor din faza romano-bizantină, întretăiate de aceste bordeie. În sectorul VII dl. lector univ. Costin Miron a continuat curăţirea ariei sectorului de depunerile medio-bizantine ceea ce a prilejuit constatarea că vestigiile corespunzând fazei de tranziţie (secolul VII p. Chr.) precum şi celei romano-bizantine au fost practic rase de marele seism de la începutul secolului VII p. Chr., peste stratul de moloz purtat, consecinţă a lunecării de terenuri în Dunăre, fiind depuse direct resturile de cultură medio-bizantine (secolele IX-XI), gropile de bordeie corespunzând acestor resturi de cultură adâncindu-se în stratul de moloz purtat amintit mai sus. În sfârşit, în sectorul 9 a efectuat cercetări dl. dr. Valeriu Georgescu şi anume: a deschis o secţiune perpendiculară pe curtina a a zidului de incintă, şi anume pe extremitatea acesteia de sud-vest. De asemenea a cercetat mamelonul – rest de carieră – de la vest de cetate, prin mai multe secţiuni care au acoperit întreaga suprafaţă a acestuia. Aici a fost descoperit un ansamblu de două ziduri de piatră cu pământ ce se întâlnesc formând un unghi drept, resturi probabil ale unei locuinţe extramurane. Restul acestei construcţii s-a pierdut fiind distrus de cariera fraţilor Ghenciu, înainte de anul 1920, iar mare parte din depunerile înlăturate constau din steril de carieră.
Şi în anul 2002 au fost continuate lucrările de conservare primară la curtinele H şi I. Prin acestea practic întreaga incintă este conservată. Pentru anii care vin activitatea de conservare se va orienta către edificiile termelor, ale instalaţiei portuare şi al basilicii creştine, pentru ca ulterior să abordeze conservarea primară a construcţiilor ruinate din sectoarele III şi V. [Radu Florescu]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu