Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Cetate
Sector   Sectorul III-VI
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Covacef Zaharia
Dobrinescu Cătălin
Florescu Radu
Matei Cristian
Miron Costin
Opriş Ioan Carol
Pinter Zeno-Karl
Ţiplic Ioan Marian
Cod RAN    63063.01
Raport Săpăturile din vara anului 2002 au urmărit degajarea carourilor cu indicativul 72, în continuarea celor deja excavate în cursul campaniilor precedente.
În careul U 72 a putut fi astfel pusă în evidenţă o încăpere aparţinând după toate probabilităţile ultimului nivel romano-bizantin evidenţiat în această parte a cetăţii, ale cărei ziduri au apărut imediat sub actualul nivel de călcare. Zidurile sale perimetrale sunt de foarte slabă calitate şi au fost realizate din piatră şi cărămizi legate cu pământ. Lipseşte zidul care închidea ansamblul spre U 73 (partea păstrată este în forma U şi măsoară 1,60 x 3,30 x 1,80 m). În interiorul camerei amintite a putut fi identificată şi podeaua de lut bătut aferentă, la cca. -0,50 m adâncime (faţă de actualul nivel de călcare). Materialul arheologic descoperit constă din ceramică fragmentară romano-bizantină, databilă în secolul VI p. Chr. La exteriorul acestui complex, spre martorul dintre careurile U-Ţ 72, într-o dărâmătură de chirpic au apărut 3 amfore fragmentare, din tipurile provinciale pontice Opaiţ B V/ Bjelalac XXIV/Kuzmanov XIV varianta 1 şi Antonova V/ Kuzmanov XVI/ Opaiţ B I d. Zidul de blocare al porticului marii clădiri basilicale dinspre S, ridicat îngrijit din piatră cu pământ la limita carourilor V 72-73 şi cunoscut din campaniile precedente, se păstrează şi la limita U 72-73, pe o lungime de 2,90 m între pilele 2-3 (numărătoarea începe cu pila nr. 1 a porticului, în forma literei L). Spre deosebire de situaţia de la limita careurilor V 72-73, unde acest zid avea o înălţime păstrată considerabil mai mare (1,40 m), cel mai înalt rând de piatră păstrat între U 72-73 ajunge la numai 0.70 m înălţime, fiind parţial demantelat odată cu distrugerea zidului dinspre portic al încăperii descrise mai sus.
A fost degajat şi martorul păstrat între careurile Ţ-U 72 (pe o lungime de 2 m şi 0.80 m lăţime), în vederea punerii în evidenţă a străzii şi a trotuarului ce o mărginea. Acesta din urmă a putut fi evidenţiat doar înspre sud, în timp ce pe partea opusă existenţa zidul castrului târziu (ca şi poziţionarea sa faţă de limita caroului) făceau imposibilă urmărirea acestui obiectiv pentru moment. În careul Ţ 72 o monedă din bronz foarte corodată a apărut la nivelul străzii, iar o a doua (din acelaşi material) a fost găsită în acelaşi careu, mai precis în stratul de dărâmătură conţinut de martorul demolat în cursul acestei campanii.
Au fost realizate profiluri şi grunduri pentru careurile săpate, alte desene şi fotografii digitale pentru piesele descoperite, cât şi pentru documentarea diverselor faze ale săpăturii.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu