Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Câmpulung | Judeţ: Argeş | Punct: Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64 | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Câmpulung
Comuna   mun. Câmpulung
Punct
Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cantacuzino Gheorghe I. Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Rădulescu Maria Venera Muzeul Municipal Câmpulung
Trâmbaciu Ştefan Muzeul Municipal Câmpulung
Cod RAN    13506.03
Raport Cercetările arheologice efectuate în 2002 la Câmpulung au continuat săpăturile mai vechi la ansamblul fostei reşedinţe domneşti, prin care s-au obţinut date privind cele mai vechi urme de locuire, biserica din secolul al XIV lea, elementele de fortificare şi alte resturi de construcţii din aceeaşi vreme. Lucrările au fost concentrate în zona de nord-est a ansamblului mănăstirii "Negru Vodă". S a urmărit verificarea cronologiei construcţiilor din această zonă şi în special verificarea datării şi completarea informaţiilor privind dimensiunile şi compartimentarea unei construcţii de mari dimensiuni, cu pivniţă, descoperită în 1981, încercându se delimitarea clădirii şi obţinerea mai multor informaţii stratigrafice. Ca şi în anii precedenţi, aria accesibilă săpăturilor a fost limitată din motive obiective. De această situaţie a trebuit să se ţină seama în amplasarea săpăturilor: S 21, S 22 şi sondajele de întindere mai mică S 20 A, S 20 B (în care s-a căutat delimitarea construcţiei descoperite în anul precedent lângă zidul care mărgineşte la nord ansamblul, construcţie a cărei lungime depăşeşte suprafaţa cercetată în acest an) şi S 20 C.
Spaţiile disponibile cercetării au limitat posibilitatea căutării limitei sudice a clădirii descoperite în 1981 la sondajul executat cu 7,50 m mai la sud de punctul în care ea fusese cercetată iniţial (S 21). Clădirea căutată nu a fost descoperită în acest loc, limita sa aflându-se mai la nord. S-au putut efectua aici observaţii stratigrafice asupra depunerilor existente în această zonă. Peste solul gălbui cu prundiş şi peste un strat de pământ cenuşiu cu pietriş, fără urme arheologice, se află un strat cu bolovani şi pământ cenuşiu închis, cu o grosime ajungând la peste 0,40 m, care se subţiază spre est; el acoperă o suprafaţă ce depăşeşte spre vest limitele săpăturii, în care se întinde pe o lungime de peste 8 m. Urmează straturi de pământ cu pigmenţi de moloz şi straturi nu prea groase de moloz alternând cu pământ cu urme de moloz, iar la suprafaţă – solul arabil.
O secţiune (numerotată S 22) paralelă cu S 21 şi S 15, trasată la circa 2 m nord de traseul acesteia din urmă, în vecinătatea trotuarului asfaltat, a permis descoperirea unei alte părţi a construcţiei cercetate prima dată în 1981. Este o parte din zidul său vestic, cu o intrare spre interiorul nivelului inferior al clădirii, care se afla mult sub suprafaţa terenului din interiorul incintei. Pe latura dinspre nord a intrării se păstrează partea inferioară a montantului unui ancadrament din piatră de Albeşti, cu muchea teşită, precum şi pragul de piatră, lat de 31 cm şi înalt de 23 cm, cu baza la adâncimea de aproape -2,50 m sub actuala suprafaţă a terenului, având dedesubt un rând de cărămizi. Zidul, aparţinând probabil unui gârlici, are, în zona din faţa intrării, paramentul integral din cărămidă; în rest el este construit din piatră de Albeşti cioplită, piatră de râu şi rare cărămizi. Atât în interiorul construcţiei cât şi la exterior, spre vest, se află straturi groase de peste 1 m de dărâmătură cu moloz şi multă piatră spartă, multe pietre având dimensiuni destul de mari.
Sondajele executate mai spre nord (S 20 A şi S 20 C) nu au adus rezultate concludente privind extinderea în această direcţie a clădirii. Straturile de dărâmătură cu moloz şi piatră, cu o grosime foarte mare, au îngreunat aici observaţiile. Nu s-au putut delimita eventualele ziduri ale clădirii descoperite mai la sud, distruse în mare măsură.
După săpăturile din 1981 fusese presupusă o datare în secolul al XVII-lea a construcţiei, ce fusese identificată ipotetic cu hanul şi prăvăliile mănăstirii ridicate de Matei Basarab. Orientarea ei este diferită de a restului clădirilor ansamblului monastic. În săpăturile din 2002 nu au putut fi obţinute elemente stratigrafice care să îi poată asigura datarea, iar materialele arheologice lipsesc (cu excepţia unor fragmente ceramice moderne antrenate cu ocazia unor intervenţii recente). Ancadramente cu muchea teşită se întâlnesc în Transilvania şi la monumente din secolul al XIV lea. Chiar dacă – din cauza imposibilităţii extinderii săpăturilor – construcţia urmărită nu a putut fi delimitată şi nici nu s au putut obţine elementele stratigrafice necesare unei mai exacte încadrări cronologice, cercetările din anul 2002 au permis obţinerea unor date pline de interes privind acest important edificiu
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/048/Figura1.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/048/Figura2.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/048/Figura3.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/048/Figura4.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2002/048/Figura5.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002. Raportul nr. 48, Câmpulung, Mănăstirea "Negru Vodă", str. Negru Vodă nr. 64" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu