Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Constanţa | Punct: Magazinul Tomis | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Constanţa
Comuna   mun. Constanţa
Punct
Magazinul Tomis
Sector   
Toponim   [Tomis]
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Chera Constantin responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Voinea Valentina-Mihaela Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60428.22
Raport În perioada aprilie-mai 2002 s-au desfăşurat săpături arheologice de salvare pe o arie însemnată în imediata apropiere a magazinului "Tomis" din Constanţa. Acestea au fost impuse de construirea a două noi aripi ale complexului comercial şi au avut loc conform unui contract de eliberare a terenului de sarcina arheologică, încheiat între Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa şi SC "Tomis" SA. Suprafaţa de teren cercetată se află între străzile Ştefan cel Mare, Lahovari, Griviţei şi Mihai Viteazu.
De la început s-a constatat că terenul era puternic afectat de lucrări de canalizare şi electrificare, de fundaţiile unor construcţii moderne, precum şi de un rezervor de apă, situat în apropierea străzii Lahovari. În această situaţie unele dintre complexele funerare erau afectate, astfel că observaţiile din teren au evidenţiat că ele s-au păstrat doar parţial.
Amplasamentul se află în zona necropolei romane şi romano-bizantine (secolele I – IV p. Chr.), situată în afara zidurilor de incintă din ultima fază de existenţă a cetăţii. Cercetările anterioare au adus la lumină vestigii deosebit de importante pentru evoluţia oraşului antic: morminte de inhumaţie în groapă simplă, morminte cu o firidă sau mai multe (2, 4) – longitudinale, laterale - morminte în cistă de piatră, cavouri din cărămidă sau piatră, uneori pictate în interior.
Având în vedere planul viitoarei construcţii, suprafaţa cercetată a fost împărţită în două sectoare: cel dintâi situat de-a lungul străzii Mihai Viteazu, iar cel de-al doilea mărginit de străzile Griviţei şi Lahovari. În total a fost cercetată o arie de 2.808 m2. Fiecare sector a fost împărţit în secţiuni paralele de 3 m lăţime şi orientate astfel: în sectorul I pe direcţia NE – SV, în sectorul II pe direcţia NV – SE.
Din cele 25 de morminte descoperite a fost recuperat un bogat inventar funerar, cuprinzând obiecte din ceramică, sticlă, os şi metal. Menţionăm că o mare parte a pieselor recuperate se prezentau într-o stare de conservare foarte bună.
Din categoria obiectelor din ceramică se remarcă opaiţele, unele cu marca olarului pe fund şi discul decorat cu diverse motive figurate, căniţele cu sau fără toartă, castroanele şi oalele de bucătărie.
Dintre obiectele din sticlă menţionăm vasele de tip clopot, de tip candlestick, un vas miniatural cu o tortiţă, un guttus, unguentarii cu bulb la mijloc.
Printre obiectele personale din M 10 a fost descoperit un pieptene din os cu nituri metalice. Tot din această categorie a obiectelor de uz personal fac parte şi cele două catarame din M 10, un cercel şi un ac de păr, toate din bronz, precum şi un strigilium din fier. În M 15 a fost descoperită o monedă de la jumătatea secolul II p. Chr. De asemeni, la un număr de 3 morminte a fost sesizată existenţa unor cuişoare din fier care placau tălpile unor obiecte de încălţăminte.
Mormintele se încadrează în tipurile cu firidă laterală sau longitudinală, precum şi în categoria de morminte în groapă simplă.
În sectorul II a fost cercetat parţial şi un cuptor pentru materiale de construcţie. Acesta a fost distrus în cea mare parte de lucrările moderne din zonă, dar s-a putut constata, după grosimea arsurii pereţilor săpaţi direct în loess, că a fost folosit o vreme îndelungată. Orientarea complexului era NNE – VSV, cu latura opusă intrării absidată. S-a mai păstrat doar o parte a peretelui de nord-vest. În nivelul de distrugere s-au descoperit câteva fragmente de ţigle, specifice pentru perioada romano-bizantină.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu