Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Sucidava - Celei | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
La Tène
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Corabia
Comuna   or. Corabia
Punct
Sucidava - Celei
Sector   
Toponim   Sucidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Amon Lucian
Bâciu Florea
Cojoc Mirela
Gherghe Petre
Cod RAN    125551.01
Raport Cercetările arheologice s-au desfăşurat în zona cetăţii Sucidava, amplasată în cartierul Celei din oraşul Corabia, judeţul Olt (cod LMI: 29A0016), în perioada 2-13 iulie.
Cercetările din acest an au vizat trei obiective:
A. Definitivarea săpăturii şi culegerea ultimelor informaţii oferite de secţiunile S I/98 şi S I/99 (din interiorul cetăţii);
B. Abordarea, la vest de acestea, a unei noi suprafeţe de cercetare;
C. Studierea unui element constructiv inedit, identificat în afara perimetrului fortificaţiei.
Raportându-ne la obiectivele menţionate, rezultatele cercetării relevă următoarele aspecte.
A. În secţiunea S I/98 nu s-a confirmat ipoteza avansată în campania precedentă, potrivit căreia în carourile 2-5 ar fi fost identificat traseul unui şanţ de apărare, necunoscut până în prezent. În realitate, ne aflăm în prezenţa unei gropi de mari dimensiuni, realizată de comunitatea din perioada romană târzie (367/369 – 377/382) şi astupată în timpul lui Justinian, o dată cu refacerea incintei cetăţii. Rolul acesteia este incert.
În secţiunea SI/99 a fost descoperită, în nivelul dacic târziu (secolele I a. Chr. – I p. Chr.), o nouă groapă menajeră, Gr 1/2002, din al cărei inventar se remarcă un vas – strecurătoare. În apropiere, apar urmele unei vetre de foc (aparţinând aceluiaşi nivel).
Tot în secţiunea S I/99 a fost demontat un martor păstrat în caroul 4. Cu această ocazie s-au evidenţiat urmele unui zid paleobizantin demantelat, sub care apar resturile podinei unei amenajări din nivelul roman târziu. Acestea suprapun, la rândul lor, un alt zid, constituit din bucăţi de calcar, care aparţine nivelului roman timpuriu (267/275 – 364/365 p. Chr.)
B. În spaţiul mărginit de SI/99 (spre est), clădirea cu hipocaust (la vest) şi horeum (la sud) a fost deschisă o nouă zonă de săpătură, cu formă dreptunghiulară (27x13 m). Aplicând metoda de cercetare în suprafaţă, am caroiat acest spaţiu delimitând opt casete (C 1-8) cu dimensiunile de 6 x 6 m, separate prin martori cu lăţimea de un metru.
După înlăturarea stratului vegetal, s-a constatat existenţa unui nivel care coboară până la –0,80 m. El conţine o cantitate mare de cenuşă în amestec cu un bogat şi divers material arheologic. Alături de câteva fragmente de ceramică geto-dacică, au fost descoperite extrem de multe urme ceramice specifice secolelor IV şi VI, provenite în special de la amfore. La acestea se adaugă şapte monede de bronz din secolele IV şi VI, numeroase obiecte din bronz (fibule, un buton de mobilier, un cercel), fier (mai ales cuie şi piroane, o cheie etc.), plumb (bucăţi informe), os şi corn (o fusaiolă, un piepten, o plăsea de cuţit, alături de foarte multe vârfuri de coarne tăiate la bază cu ferăstrăul), sticlă (fragmente de recipiente cu diverse dimensiuni) şi din piatră (cute, posibile proiectile, un fragment de basorelief, un silex). Presupunem că această bulversare se explică prin numeroasele nivelări făcute pe platoul cetăţii.
La baza acestui strat au început să se contureze urmele unor amenajări (vetre de foc, podine lutuite, ziduri de piatră demantelate), aparţinând părţii superioare a nivelului paleobizantin, afectat de distrugerile care, la finele secolului al VI-lea, au marcat sfârşitul cetăţii. Campania următoare va permite cercetarea detaliată a acestui nivel.
C. În afara spaţiului fortificaţiei (în curtea locuitorului Şapcă Marin, str. Sucidava nr. 58, din Celei) mai precis pe panta terasei Dunării, exact la mijlocul aliniamentului care uneşte portalul podului constantinian cu poarta existentă în paramentul sud-estic al cetăţii, am deschis secţiunea SI/02, orientată nord-sud, care a permis identificarea unui zid de piatră. Înălţimea pe care zidul se păstrează (inclusiv temelia acestuia, care măsoară 1 m) este de 1,30 m, el fiind realizat din pietre mari, nefasonate. Zidul este orientat est-vest, are lungimea de 6,85 m şi lăţimea de 0,70 m. Spre sud, la distanţa de 2,20 m, se profilează urmele unei gropi de demolare care indică cu certitudine amplasamentul unui alt zid - paralel cu primul - în prezent demolat.
În privinţa rolului celor două ziduri, considerăm că este foarte plauzibil ca ele să provină de la pilonul principal al unei pasarele de lemn (care, în alte puncte s-ar fi putut sprijini pe stâlpi, tot din lemn). Supoziţia noastră are în vedere atât poziţia acestei amenajări, cât şi necesitatea existenţei unei căi de acces, rapidă şi eficientă, pentru trupele care aveau ca principală misiune apărarea podului edificat de Constantin cel Mare. Pasarela ar fi făcut, deci, legătura între portalul nordic al podului şi poarta existentă în colţul sud-vestic al cetăţii (ambele fiind contemporane), ea putând asigura şi traversarea şanţului de apărare, amenajat în jurul acesteia.
Întregul material arheologic descoperit cu ocazia săpăturilor din anul 2002 a fost predat, ca în fiecare an, Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Corabia.
Campania viitoare ne va permite să cercetăm în mod exhaustiv nivelul paleobizantin, la care s-a ajuns în cele opt casete din suprafaţa S 2002, cât şi verificarea supoziţiilor legate de existenţa unei pasarele în afara cetăţii. Totodată, vor fi verificate şi câteva informaţii culese de la locuitori, în legătură cu existenţa altor artefacte inedite, semnalate în exteriorul zidurilor acesteia.
Rezumat
English Abstract The 2002 excavations in fact completed the research in sections SI/98 and SI/99 (the Gaeto-Dacian level). To the west of these locations, the excavations reached the Early Byzantine level in the area S/2002. Outside the fortress walls, we found a stone wall, which could be part of a passage between the bridge built during Emperor Constantine's reign and the main gate of the fortress.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu