.
Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tăul Cornei | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Alba
Localitate:
Corna
Comuna:
Roşia Montană
Punct:
Tăul Cornei
Sector:
Sector: proprietatea Beniamin Golgoţ1
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bârcă Vitalie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bălos Angelica Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Beu-Dachin Eugenia Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Căstăian Mihai Cristian Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ciobanu Radu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cleşiu Sorin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cociş Sorin Ilie responsabil sector Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cosma Călin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Dabîca Mircea Mihail Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Damian Paul responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Dincă Marius Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Drîmbărean Matei Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Ilieş Constantin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Inel Constantin Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Moga Vasile Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Nemeti Sorin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oloşutean Gelu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oţa Liana Loredana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Pescaru Adriana responsabil sector Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Plantos Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Stanciu Ioan Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ştirbulescu Christina responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Ţentea Ovidiu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ursuţiu Adrian Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Vasile Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Voişian Valentin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Zirra Vlad Vintilă responsabil sector Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Pe proprietatea Beniamin Golgoţ se află o parte a unei necropole de epocă romană imperială2. Situl respectiv se află în porţiunea superioară a Văii Cornei, la o altitudine de aprox. 1.000 de m şi are o dezvoltare mult mai amplă, extinzându-se pe mai multe proprietăţi învecinate, investigate de echipe de arheologi de la alte instituţii de profil. Cercetarea s-a desfăşurat în lunile septembrie-octombrie 2002 şi a... acoperit o suprafaţă de cca. 610 m2, în regim de săpătură de salvare. Cu toate acestea complexele întâlnite au fost aproape epuizate (vezi mai jos), fiecare având documentaţie completă în desen şi fotografie digitală. Inventarele întâlnite au fost recuperate complet, afară de situaţiile (rare) în care s-au constatat deranjări încă din antichitate sau ulterioare.
Arealul cercetat are aspectul unui tăpşan aproape orizontal în partea sa centrală. Către margini acesta este delimitat de două cursuri de apă cu debite reduse, dar care în cazul unor precipitaţii abundente se pot transforma în torente şi care, desigur, au contribuit de-a lungul anilor la erodarea solului şi modelarea reliefului. Este posibil ca torentul situat către sud-est faţă de parcela cercetată să fi distrus chiar un număr redus de complexe funerare, fără să existe o certitudine în această privinţă. Pe de-altă parte, proprietarul nu şi-a dat acordul pentru săparea zonei centrale a proprietăţii sale (15 octombrie), unde avea grădina de legume, decât cu două săptămâni înainte de încheierea lucrărilor. Din acest motiv, ar fi posibil ca în porţiunea respectivă să mai existe 3-5 complexe, eventual funerare, neinvestigate până în prezent.
Cercetările au adus la lumină un număr de 40 de complexe, din care 31 sunt funerare, celelalte 9, deşi sesizate şi înregistrate, nefiind morminte certificabile. De altminteri, în acestea din urmă nu există materiale semnificative, pe baza cărora să poată fi propusă o încadrare cronologică sau culturală.
Cele 31 de morminte întâlnite pe proprietatea B. Golgoţ sunt de incineraţie, fără excepţie, şi plane, ca amenajare. Adâncimile la care inventarul şi resturile cinerare au fost găsite variază între -0,25/-0,30 m şi -0,60/-0,80 m faţă de nivelul actual de călcare. În privinţa amenajării complexelor funerare se constată următoarele diferenţieri: aproximativ 20 dintre ele au fost săpate în pământul argilos gălbui (sau mai brun) compact, care se află sub stratul vegetal, în timp ce aproximativ 11 (şi anume cele care au fost găsite la adâncimi mai superficiale) au fost săpate într-un strat dens de pietriş destul de mărunt. Acestea din urmă, după depunerea resturilor de cremaţie şi a bunurilor de inventar, au fost acoperite cu pietriş, aidoma cu cel în care se adânciseră gropile funerare. Tot în cazul acestora din urmă, datorită stratului în care au fost săpate, conturarea gropilor a lăsat mult de dorit, prezenţa inventarului şi a oaselor arse indicând, de fapt, existenţa mormintelor, în timp ce gropile mormintelor săpate în stratul argilos g[lbui-brun s-au conturat mult mai net încă la 0,10 – 0,20 m mai sus de nivelul de depunere a oaselor şi inventarului funerar. Pe de-altă parte s-au înregistrat 5 complexe funerare care la exterior, foarte probabil pe nivelul de călcare din antichitate, au fost delimitate prin aşezarea unor pietre de dimensiuni mai mari sub formă de cerc (ring), dar care nu erau în toate cazurile clar centrate faţă de mormânt. În sfârşit, aprox. un sfert din gropile mormintelor, ţinând seama că nu toate s-au delimitat clar în plan sau în profil, au fost amenajate cu un fel de treaptă. Mai precis spus, partea centrală a gropii era mai adâncită faţă de zona ei periferică cu 15-30 cm. În astfel de cazuri, în adâncitura respectivă se aflau resturile cinerare şi eventualele piese de port (ţinte, spre exemplu), în timp ce vasele tindeau să fie dispuse pe cota mai înaltă a gropii, către marginea acesteia.
În general, s-a constatat o cantitate redusă de oase arse de dimensiuni mici (supuse probabil unei arderi intense), grupate într-un singur loc, fie în două, rar în trei. Inventarele funerare, în ansamblu, nu sunt prea bogate, o mare parte a lor s-au găsit într-o condiţie foarte proastă de păstrare, încât este posibil ca obiectele în sine să nu mai poată fi restaurate, rămânând esenţială documentaţia întocmită la faţa locului. Există, însă, şi câteva morminte cu vase mai numeroase, între care caracteristice sunt ulcioarele. De asemenea în numeroase morminte sunt prezente opaiţe, unul sau până la 3-4, din pastă roşie sau cenuşie. Mai rare sunt fructierele (turribula) şi monedele de bronz. Acestea din urmă, din nefericire, datorită umidităţii mari din sol sunt ilizibile şi chiar nerestaurabile. Câteva morminte au oferit un mare număr (chiar şi peste 30) de ţinte de fier, prost păstrate. Sunt de menţionat, într-un singur mormânt, două (?) aplici de centură ajurate, de asemenea păstrate în stare precară. Combinaţia cea mai caracteristică de bunuri de inventar pare să fi fost între ulcioare şi opaiţe.
Fără a avea deocamdată pretenţia unei datări mai precise, complexele funerare descoperite în perimetrul proprietăţii B. Golgoţ aparţin foarte probabil cu precădere secolului II p. Chr., eventual şi începutului secolului III p. Chr.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO