.
Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tăul Cornei | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă
Județ:
Alba
Localitate:
Corna
Comuna:
Roşia Montană
Punct:
Tăul Cornei
Sector:
proprietăţile Dumitraş Ioan 2, Letiţia Jurcă
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bârcă Vitalie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bălos Angelica Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Beu-Dachin Eugenia Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Căstăian Mihai Cristian Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ciobanu Radu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Cleşiu Sorin Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cociş Sorin Ilie responsabil sector Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cosma Călin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Dabîca Mircea Mihail Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Damian Paul responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Dincă Marius Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Drîmbărean Matei Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Ilieş Constantin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Inel Constantin Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Moga Vasile Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Nemeti Sorin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oloşutean Gelu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oţa Liana Loredana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Pescaru Adriana responsabil sector Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Plantos Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Stanciu Ioan Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ştirbulescu Christina responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Ţentea Ovidiu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Ursuţiu Adrian Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Vasile Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Voişian Valentin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Zirra Vlad Vintilă responsabil sector Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Cercetările întreprinse în cadrul necropolei de la Tăul Cornii au vizat în prima parte fixarea limitei de vest a complexului funerar. Au fost începute investigaţiile către capătul sud-vestic al proprietăţii lui Dumitraş Ioan, în parte aflată în atenţia colectivului de arheologi de la MNUAI. Pe prima terasă a proprietăţii a fost trasată secţiunea S 13, de 22 x 1,5 m, orientată VNV - ESE (135O). Stratigrafia punc...tului cuprinde:
I. humus gros de 0,15 m;
II. pământ brun – 0,35 m;
III. pământ maro deschis gros de 0,30 m;
IV. de la adâncimea de 0,80 se configurează nivelul cu arocamente locale.
Pe profilul de nord-est al S 1, în dreptul metrului 16,2, la adâncimea de -0,70 m, având o grosime de 0,10 m şi o desfăşurare de cca. 0,45 m, a apărut o lentilă de pământ având în componenţă urme de arsură şi resturi cinerare reprezentând marginea unui complex funerar, M 1. A fost trasată o casetă C 1 (2 x 1,5 m), între metrii 15,1 şi 16,60 ai S 1, păstrându-se un martor de 0,30 m. În interiorul casetei a fost definit complexul M 1, care la adâncimile de -0,70 -0,88 m prezenta o lentilă de formă ovoidală, cu diametrul de cca. 1 m, din interiorul căreia proveneau resturi cinerare, în special în partea de sud-vest, câteva fragmente ceramice pictate şi mai multe fragmente de metal, în special cuie. Toate acestea au provenit dintr-un mormânt care, până la data prezentă, fixează limita vestică a necropolei de la Tăul Cornii.
Pentru a identifica prezenţa unor eventuale alte morminte au fost trasate încă trei secţiuni, fără ca acestea să scoată în evidenţă urme arheologice.
În intenţia de a verifica limitele vestice ale necropolei, pe proprietatea Botar Clara, aflată pe o terasă mai jos de proprietatea lui Dumitraş Ioan, au fost trasate trei suprafeţe de formă pătrată, dispuse pe o diagonală orientată N - S, notate K 1, K 2 (4 x 4 m), şi K 3 (3 x 3 m), fără a fi descoperite urme ale activităţii umane.
Pentru a finaliza cercetarea necropolei de epocă romană de la Tăul Cornii, la începutul lunii octombrie a fost luată hotărârea atribuirii unui sector de cercetare MCDR Deva. Acesta se află pe proprietatea Letiţiei Jurcă, în zona în care aceasta se mărgineşte cu proprietatea lui Beniamin Golgoţ, fiind limitată la nord-est de mlaştină, iar la vest de sectorul MNIR. Suprafaţa avută în vedere avea cca. 600 m2, fiind extinsă ulterior la cca. 800 m2. În vederea cercetării, s-au realizat un număr de casete de 4 x 4 m, având lăsaţi martori de 1 m lăţime. Dispunerea lor s-a făcut pe patru şiruri, fiind aliniate după orientarea dată de S 15 a MNIR, şirul I având şapte casete, şirul II – opt casete, la fel şirul III, iar şirul IV – şapte casete trasate. Numerotarea casetelor s-a făcut din partea de jos a pantei, fiecare suprafaţă primind indicativul K şi numărul de ordine. Alinierea şirurilor este NE - SV, colţurile fiecărei suprafeţe fiind orientate cardinal. În cadrul fiecărei suprafeţe K au fost delimitate patru carouri notate C 1, C 2, C 3, C 4, a câte 2 x 2 m, în care C 1 este dispus la est, C 2 la sud, C 3 la vest şi C 4 la nord, în interiorul suprafeţei individualizate. Acolo unde, prin apariţia unor complexe arheologice, au fost realizate şi casetări suplimentare, respectiva suprafaţă primeşte indicativul caroului din care a fost extinsă împreună cu un indice alfabetic (a, b, c etc.).
Din cercetările făcute, au fost identificate mai multe complexe, majoritatea cu caracter funerar, aparţinând epocii romane:
M 1 este mormântul identificat în K 11. În prima fază, la adâncimea de -0,40 m, s-a conturat un ring de pietre de mărime mijlocie, care se aflau poziţionate pe limita exterioară a C 1. Prin răzuiri succesive a fost golit acest complex, determinându-se limitele gropii, care avea un strat de arsură consistentă, cu urme de cărbune de lemn. În partea nord-vestică a gropii se aflau două vase de tip turribulum asociate cu câte două vase de mici dimensiuni, cel din partea vestică având un unguentarium ceramic în apropiere. Pe extremităţile spaţiului central al gropii au fost plasate patru opaiţe, în timp ce altele două se aflau către mijlocul gropii, în asociaţie cu trei ulcioare, în mijloc fiind un unguentarium de sticlă. La sud-vest de acesta era depusă o oglindă de bronz discoidală, iar în partea de sud a gropii, pe o zonă cu diametrul de 0,35 m, s-au aflat resturile cinerare, asociate cu mult cărbune. Totodată, au fost descoperite mai multe cuie din fier, dispuse pe latura sudică a gropii. Adâncimea complexului faţă de nivelul actual al solului este de 0,85 m şi remarcăm faptul că groapa propriu-zisă este ajurată cu un nivel de piatră măruntă (cca 6-9 cm), dispuse pe o lăţime de 0,30 m şi aflate la adâncimea de 0,6 m. Precizăm faptul că, prin numărul şi diversitatea pieselor depuse (2 vase de tip turribulum, 2 vase de mici dimensiuni, 6 opaiţe, 2 unguentarii, o oglindă, 3 ulcioare, 3 cuie), ne aflăm în faţa celui mai bogat mormânt (până în momentul de faţă) din necropola de la Tăul Cornii.
În K 6 a fost descoperit complexul M 2, surprins pe jumătate din desfăşurarea sa, în caroul C 2 şi pentru golirea cărui a fost practicată caseta adiţională C 2a, cu dimensiunile de 1 x 1,40 m. La adâncimea de -0,40 m s-a conturat un ring de pietre de dimensiuni mijlocii, iar la distanţa de 0,50 m la nord, urma unei gropi cu diametrul de 0,25 m, până la adâncimea de -0,60 m. Din interiorul mormântului, a cărui fund a fost surprins la adâncimea de -0,68 m şi din umplutura ei au apărut un ulcior, un piron şi două cuie de fier, două fragmente de bronz şi mai multe fragmente ceramice, printre care un capac fragmentar. În imediata apropiere se află urmele unei arsuri de formă dreptunghiulară, de 20 x 40 cm, probabil provenind de la o cutie de lemn.
M 3 a fost descoperit în colţul casetei K 22, în caroul C 4, necesitând practicarea a două casete pentru dezvelirea integrală a complexului, C 4a (1 x 1,40 m) a străpuns martorul dintre K 21 şi K 22, iar C 4b (2 x 1,50 m) a tăiat martorul dinspre K 29. Groapa mormântului are dimensiunile de 2,20 x 1 m, cu adâncimea de -0,88 m. Urma de arsură este evidentă, lipseşte urma unui ring, iar inventarul constă din două ulcioare, două opaiţe şi o gemă. În partea vestică a gropii au fost descoperite, grupate, urmele cinerare.
Complexul M 4 a fost descoperit în K 4, la adâncimea de -1 m, în casetele C 1 şi C 4, intrând în profilul nord-estic. Groapa este orientată N - S, are lungimea de 1,60 m şi lăţimea de 0,85 m, având drept inventar câteva fragmente ceramice.
Mormântul M 5 a fost identificat în K 27, în C 4, groapa conturându-se de la adâncimea de -0,5 m, având dimensiunile de 1,40 x 0,70 m, şi coboară până la -0,61 m, fiind orientată E - V. Din interiorul ei provin două opaiţe.
Complexul 1 a fost identificat în colţul vestic al K 18 sub forma unei gropi care coboară de la adâncimea de -0,35 m până la -1 m, având pe latura sa de sud-est, la adâncimea de -0,60 m, o urmă de cărbune de lemn, lată de 20 cm, provenind, probabil, de la o bârnă. Pentru a delimita complexul, în colţul caroului C 1 din K 26, a fost practicată caseta C 1a, cu dimensiunile de 1,60 x 0,80 m, extinsă mai apoi în colţul estic cu caseta C 1a’, cu dimensiunile de 0,6 x 1,10 m. A fost astfel determinată, la adâncimea de -1 m, urma unei gropi rectangulare, cu lăţimea de 0,80 m, ceea ce face ca, împreună cu informaţiile din K 18, să avem de a face cu un complex cu dimensiunile de 0,80 x 1 m şi adâncimea de -1 m faţă de actualul nivel de călcare, asupra utilităţii căruia nu ne putem încă exprima.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO