Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tăul Găuri (proprietatea Basil Cosma) | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Corna
Comuna   Roşia Montană
Punct
Tăul Găuri (proprietatea Basil Cosma)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Niculescu Vlad Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Simion Mihaela responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Vleja Decebal Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    6832.03
Raport Obiectivul campaniei de săpături arheologice efectuate în campania arheologică din anul 2002, în cadrul Programului Naţional de Cercetare Alburnus Maior, în sectorul Tăul Găuri, a fost reprezentat de cercetarea zonei cuprinse între dealul Hăbad şi Tăul Găuri, la sud de necropola romană din punctul Hop.
Săpăturile efectuate în intervalul iunie – septembrie au permis identificarea şi cercetarea unei incintei funerare circulare precum şi a două morminte de incineraţie exterioare în punctul Basil Cozma. În aceeaşi perioadă au fost efectuate sondaje pe proprietăţile poziţionate pe versantul de vest al văii Cornii, între limitele date de punctul în care a fost identificată şi cercetată necropola romană de incineraţie de la Hop şi satul Corna. Toate proprietăţile în care s-au efectuat sondaje sau săpături arheologice sistematice sunt amplasate la vest de drumul vicinal care asigură legătura între zona Cetate – Găuri şi satul Corna.
Punctul Basil Cozma
Zona efectivă de investigaţie arheologică a fost reprezentată de un platou, cu dimensiunile de cca. 20 x 50 m, cu aspect aparent de terasare artificială, situat în partea centrală a proprietăţii. Zona aplatizată este mărginită către vest de o pantă destul de domoală. iar către est de o pantă descendentă abruptă. Sondarea platoului a fost iniţiată prin două secţiuni magistrale (S I = 03 03 03 001 şi S II = 03 03 03 002). Rezultatele oferite de prima fază a investigaţiei a făcut necesară decopertarea întregului platou, prin casete de 5 x 5 m (03 03 03 003 – 03 03 03 009). Cercetarea arheologică a avut ca rezultat descoperirea, în punctul Basil Cozma, a unei noi zone funerare cu complexe datate în epoca romane. Principalul obiectiv identificat şi cercetat în acest punct este o incintă funerară circulară (denumită în continuare Complexul funerar principal - CFP), care conţine doua morminte de incineraţie în sarcofag de cărămidă (M 2, M 3). Complexul funerar principal şi mormintele din interiorul său au suferit, de-a lungul diferitelor epoci istorice, cel puţin două intervenţii distructive. În exteriorul CFP, au fost descoperite şi cercetate alte două morminte romane de incineraţie (M 1, M 4). De asemenea, extremitatea de vest a CFP şi cele două morminte exterioare au fost deranjate de prezenţa unei amenajări sezoniere de factura modernă (Cpl 3). Extremitatea de est a CFP a fost şi ea perturbată de prezenţa unei amenajări posterioare funcţionării incintei funerare (Cpl 2).
Stratigrafia verticală a punctului Basil Cozma vizează două aspecte principale.
Un prim aspect este legat de stratigrafia din interiorul incintei funerare. Caracteristicile stratigrafice ale interiorului incintei sunt următoarele: 0 –0,35 m – stratul vegetal actual care constă dintr-un pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, afânat, cu o compoziţie preponderent argiloasă; -0,35 –0, 60 m – strat lutos, de culoare gălbuie cu lentile de argilă negricioasă, cu sporadice pigmente de cărbune şi de ceramică fină. Acest strat suprapune un nivel constituit dintr-o lentilă de lut galben, foarte curat în amestec cu particule fine de nisip şi fragmente ceramice minuscule, cu o grosime constantă de cca. 0,10 m. Urmează un strat de lut galben, foarte compactat în amestec cu piatra măruntă, pigmente rarefiate de cărbune (grosime de cca. 0, 30 m). Stratul suprapune un sediment de lut galben, foarte dur, în amestec cu bucăţi de rocă clivată şi rocă demineralizată, fără urme arheologice. Limitele inferioare a gropilor mormintelor M 3 şi M 2 sunt conţinute de acest strat. De asemenea, ambele sarcofage sunt amenajate în acest din urmă strat. (grosime cca. 0,70 m). Trebuie remarcat faptul că partea superioară a acestui strat are un aspect regulat, ceea ce poate indica existenţa unor lucrări de amenajare a pantei, în vederea amplasării zonei funerare.
Stratigrafia verticală din exteriorul incintei funerare nu pune probleme deosebite. Stratul vegetal actual constă într-un sediment de argilă de culoare cenuşiu-negricioasă, foarte afânată, cu o grosime de cca. 0,20 m. Stratul vegetal suprapune un sediment de culoare cafeniu roşcată, foarte argilos, cu pigmente susţinute de cărbune, cu o grosime de cca. 0,60 m. Ultimul strat este constituit de un sediment de lut galben în amestec cu lentile de rocă demineralizată, fără urme de intervenţie antropică, cu o grosime surprinsă de cca. 0,30 m.
Complexul funerar principal (CFP) este o incintă circulară cu un diametru interior de 7 m şi unul exterior de 9 m. Feţele blocurilor nu sunt lucrate în plan drept ci sunt cioplite arcuit în aşa fel încât din îmbinarea lor să rezulte o construcţie circulară. La îmbinarea orizontală a blocurilor se constată prezenţă unor lăcaşuri, de formă trapezoidală, destinate scoabelor de lemn (sistemul "coadă de rândunică"). Prima asiză a monumentului suprapune o substrucţie construită din piatră de carieră, cu dimensiuni variabile. Ea are aspectul unui zid circular, din piatră legată cu pământ în amestec cu nisip şi a fost pusă în evidenţă pe jumătatea de est a complexului funerar principal. Lăţimea acestui zid cu funcţionalitate de substrucţie este de cca. 0,60 m.
Nivelul de călcare antic este vizibil la cota relativă de –0,20 –0,60 m, în exteriorul complexului. Elevaţia incintei funerare este păstrată parţial mai ales pe jumătatea vestică, în timp ce în jumătatea de est este vizibilă doar prima asiză. Trebuie făcută precizarea că în cadranul de sud est monumentul a suferit o deteriorare gravă, cel puţin un bloc din prima asiză fiind demantelat. Pe această porţiune, traseul incintei funerare este vizibil doar la nivelul zidului circular cu funcţionalitate de substrucţie. De asemenea se constată o uşoară alunecare a blocurilor din construcţia monumentului pe direcţia V – E astfel încât pe jumătatea de vest zidul de susţinere nu este evidenţiat în timp ce, în jumătatea de est este vizibil un decalaj de cca. 0,60 m (în maximă extensie) între el şi blocurile din construcţia complexului. Exteriorul incintei este mărginit de blocurile de calcar prăbuşite din elevaţia sa printre care se constată prezenţă unor blocuri de calcar cu o fasonare particulară pe una dintre laturile lungi astfel încât să formeze un decor care să sugereze o cornişă. Ele alcătuiau probabil asiza superioară a monumentului.
În interiorul incintei funerare au fost dezvelite două morminte de incineraţie, în sarcofag de cărămidă (M 2, M 3) acoperite cu lespezi de andezit, parţial profilate. Complexele sepulcrale se află într-o relaţie cronologică de succesiune M 3 – M 2. Ambele morminte au fost jefuite, M 2 – în totalitate, iar M 3 – parţial.
De asemenea au fost investigate două morminte de incineraţie (M 1 şi M 4), în groapă simplă, amplasate în exteriorul incintei funerare.
În stadiul actual al prelucrării materialului ceramic şi numismatic recoltat din complexele funerare descrise mai sus putem opta pentru o datare mai strânsă, considerând terminus ante quem al funcţionării complexului funerar din punctul Basil Cozma domnia lui Antoninus Pius (138 – 161 p. Chr.). Determinarea primară a monedelor se datorează colegului Mihai Dima, căruia îi mulţumim pe această cale pentru amabilitatea şi promptitudinea sa.
Cpl 3 este o amenajare relativ recentă, situată, din punct de vedere stratigrafic, imediat sub stratul vegetal actual (-0,20 –0,25 m). Poziţionat la sud şi sud vest de CPF, este format din două rânduri de piatră de dimensiuni mici şi mijlocii, aşezate pe înălţimea unei singure asize în aşa fel încât să formeze un jgheab de scurgere. Cota superioară a pietrelor este surprinsă la –0,82 m şi sunt aşezate pe nivelul de –1,03 m pe un sediment de lut galben cu pete negre. Umplutura jgheabului este un sediment de lut brun, cu nuanţe gri, pete ruginii, cu o umiditate accentuată. Din interiorul umpluturii au fost recoltate numeroase potcoave întregi şi fragmentare. Traseul relativ surprins al aceste amenajări este unul pronunţat NV - SE. Trebuie menţionat faptul că, limita de est a jgheabului refoloseşte lespezile de calcar prăbuşite din elevaţia incintei funerare circulare. Datele colectate până în prezent şi lipsa materialelor arheologice care să indice o locuire de durată ne sugerează o amenajare cu caracter sezonier cu o funcţionalitate legată de prezenţa într-un număr mare a potcoavelor.
Cpl 2 este localizat în S II = 03 03 03 002, carourile 4-5. Limita superioară a complexului este surprinsă imediat sub actualul nivel de călcare şi consta într-o zonă de dărâmătură din lespezi mari prăbuşite pe cant. Sub aceste lespezi au apărut fragmente de cărămizi, fragmente ceramice amestecate precum şi o cărămidă romană întreagă (0,41 x 0,30 x 0,08 m). La cota de –0,32 m, după înlăturarea dărâmăturii se conturează o amenajare cu un contur aparent rectangular, din pietre nefasonate şi semifasonate de dimensiuni mijlocii (0,40 x 0,20 m; 0,25 x 0,39 m). Lungimea amenajării: 1,60 m (limita de sud este în profilul corespunzător); lăţimea: cca. 1,50 m. De asemenea, zona dintre Cpl 2 şi lespedea de andezit din prima asiză a complexului funerar principal (S II, caroul 4-5) este caracterizată prin prezenţa pigmenţilor de cărbune, concentrate în pete, precum şi prin recoltarea de ceramică romană foarte fragmentară.
Precizăm faptul că o parte din pietrele recoltate din Cpl 2 provin din distrugerea primei asize a CFP şi din spargerea lespezilor de andezit care acopereau mormintele din interiorul incintei. Aceste observaţii conduc către ipoteza potrivit căreia Cpl 2 este o amenajare de factură recentă, care suprapune nivelul de intervenţie asupra M 2, M 3 în conexiune cu utilizarea, în perioada recentă, a suprafeţei Cpl 2 ca porţiune a unui drum de car care leagă zona împădurită Hăbad de Corna Sat.
Investigaţiile arheologice întreprinse pe proprietăţile particulare sau publice din zona limitrofă incintei funerare au fost lipsite de rezultate in ce priveşte identificarea altor puncte care să prezinte interes din punct de vedere arheologic. În acest sens au fost practicate sondaje arheologice pe un număr de şase proprietăţi (Tomuş Marioara, Dandea Virgil, Oltean Nicolae, Crişan Aurel, Drăgan Ioan, Primăria Roşiei Montane).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu