Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Valea Cornei | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Corna
Comuna   Roşia Montană
Punct
Valea Cornei
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bâltâc Adela responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bocan Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Ştirbulescu Christina Muzeul Naţional de Istorie a României
Vasile Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    6832.04
Raport Toponimul Valea Cornei apare pentru prima oară atestată într-un act de litigiu de la începutul secolului XVI (1579) în care sunt amintite şteampuri şi spălătorii de prundiş pe Valea Cornei şi Valea Roşiei, ocazie cu care aflăm că aceasta face parte din punct de vedere administrativ din oraşul Abrud. În anul 1850 întâlnim titulatura în limba română a localităţii Corna, ortografiat Korna (Fondurile arhivare ale Statisticii Transilvanei din 1830-1850). În 1854 în "Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania" satul Corna este menţionat cu denumirea românească maghiarizată (Karna), iar în anul 1913 îl regăsim în documente sub denumirea de Szarvaspatak. Numele de Corna devine oficial după Marea Unire.
Cercetările perieghetice din 2001-2002 au pus în evidenţă urme de locuire din perioada modernă-contemporană pe Valea Cornei, iar cercetările de teren din anul 2002 (perioada mai-iulie) au surprins anumite aspecte ale locuirii şi activităţii miniere existente aici în epoca menţionată. Astfel, au fost supuse investigaţiilor arheologice 55 de proprietăţi particulare şi trei terenuri comunale, însumând 119 secţiuni (de diferite dimensiuni), respectiv 1717,5 m2.
Din cele 119 secţiuni efectuate, în 18 dintre ele au fost surprinse intervenţii antropice sigure, în 34 materialul arheologic recoltat este cel mai probabil rulat în timp ce în celelalte 67 nu au fost observate nici un fel de intervenţii. În ceea ce priveşte urmele antropice semnalate menţionăm că acestea constau în fundaţia unei locuinţe sau sălaş, o instalaţie de captare a apei, o groapă de stins var şi trei instalaţii de tip şteamp.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu