Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Cetatea Urieşilor (Castrul Cigmău) | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Geoagiu
Comuna   Geoagiu
Punct
Cetatea Urieşilor (Castrul Cigmău)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Pescaru Adriana
Pescaru Eugen
Cod RAN    89614.01
Raport Cercetarea arheologică din campania anului 2002, a vizat decopertarea suprafeţei spre vest în vederea conturării Principiei şi a Horreum-ului. Sistemul de săpătură a fost cel din anul precedent pe sistemul de carouri. Pe latura de nord a edificiilor la cca. -0,40 m adâncime apare un strat de nisip şi pietriş gros de 0,20 - 0,25 m ce constituia structura drumului de circulaţie în zonă. Aceeaşi situaţie este întâlnită parţial şi între cele două construcţii.
Horreum-ul se află la 8 m de latura vestică a Principiei, iar la 1,50 m de latura vestică a acestuia găsim cel de-al doilea horreum.
Principia are dimensiunile de 34 m N - S şi 35 m E - V. Intrarea în edificiu se afla pe latura de sud unde avem o deschidere de 6 m. Curtea interioară are aproximativ 13 x 18 m şi este flancată de portice pe laturile de vest şi est. Pe latura de vest au fost identificate trei baze de coloane, prinse în zidul de fundaţie, la distanţa de 3,50 m între ele (din centru în centru), iar dimensiunea lor este de 0,75 x 0,75 x 0,30 m. În continuarea curţii se găsea un spaţiu acoperit, dar deschis (65 x 32,5 m), ce funcţiona probabil ca basilica. Aici, în jumătatea estică au fost identificate urmele de amplasare a trei monumente (altare?, statui?) cu dimensiunea de 1,70 x 1,20 m.
În spaţiul acoperit (basilica), în partea estică, se află un zid de factură mult mai slabă, ce constituia sprijinul pentru o podea de lemn supra-îndesată – posibil tribunal.
Atât atrium-ul cât şi basilica au fost pavate cu un strat de mortar, variabil ca şi grosime.
Pe laturile de est, sud şi vest avem mai multe încăperi care foloseau ca armamentaria, arhive ale castrului sau camere pentru păstrarea economiilor militarilor.
Pe latura nordică avem un număr de 5 încăperi numerotate de la est la vest. Prima are dimensiunea de 3,50 x 5 m, a doua 3,50 x 6 m, în interiorul căreia găsim o pardoseală din cocciopesto. A treia încăpere 3,50 x 7,20 m, probabil sacellum, suprapune camera de tezaur aerarium (4 x 2 m) în care accesul se făcea pe 5 trepte din sacellum. Încăperea patru - 3,50 x 5,50 m parţial distrusă pe latura de nord, este separată de încăperea a cincea, 3,50 x 6 m, printr-un zid de cărămidă cu un prag dintr-un bloc de calcar de 120 x 0,40 x 0,20 m. La 4 m de la prag spre vest apare urma unui alt zid de cărămidă care creează un mic spaţiu (3,50 x 1,50 m) cu zidul vestic al principiei, a cărui destinaţie nu o putem, încă, preciza. În interiorul încăperii cinci am surprins urma de pardoseală de cocciopesto. Datorită distrugerii parţiale a edificiului în această zonă nu am reuşit să surprindem accesul în încăperile amintite.
Zidul exterior al principiei are 1,20 m lăţime, iar cele din interior sunt de 0,70 m.
Horreum-ul I aflat la 8 m de zidul vestic al principiei şi paralel cu acesta are lungimea de 29 m N - S şi lăţimea de 17,50 m E - V. Pe toate cele 4 laturi în exterior găsim contraforţi (1 x 0,50/0,60 m) repartizaţi la distanţe variabile cuprinse între 2,50 – 4 m. Pe la latura estică fundaţia edificiului este prevăzută cu contraforţi şi în partea interioară. Fundaţia zidului de 0,60 m adâncime este realizată din piatră de râu cu mortar (turnate în cofraj), deasupra căreia începe elevaţia din tuf calcaros fasonat la exterior. În interiorul construcţiei am surprins un nivel din acelaşi tuf calcaros ce constituia, probabil, sprijin pentru grinzile pardoselii permiţând, în acelaşi timp şi ventilaţia necesară încăperii.
Horreum-ul II aflat aproximativ 1,50 m de construcţia B spre vest. Dimensiunea exterioară pe latura N - S este de 28,5 m, iar pe latura E - V de 10,50 m. Pe toate laturile horreum-ul prezintă contraforţi atât în exterior cât şi în interior. În exterior au dimensiunea de 100 x 0,50 m şi sunt distribuiţi la distanţe de 6-7 m unul de celălalt iar în interior sunt foarte deşi la aproximativ 0,80 m. Contraforţii, aici, au dimensiunea de 1,20 x 0,60 m. Pe axul construcţiei pe toată lungimea N - S găsim un şir de "postamente" de sprijin pentru grinzile pardoselii. Distanţa dintre ei este egală cu cea dintre contraforţi, iar dimensiunea lor este variabilă.
Pe latura de sud a platoului a fost practicată o secţiune de 2 x 16 m orientată N - S (S III/1). La -0,50 m adâncime apare un strat de nivelare, după care la -1,50 m găsim traiectul unui zid din piatră de râu cu mortar a cărui rost încă nu îl cunoaştem, cercetarea nefiind definitivată în acest loc; poate fi sau nu zidul sudic de incintă (?) a castrului.
Pe latura de nord în zona vis á vis de principia am trasat alte patru secţiuni S III/2 = 2,5 x 20 m; S III/3 = 3 x 23 m, orientate N - S; S IV/4 = 10 x 3 m orientată E - V şi S III/5 = 2,5 x 9 m orientată N - S.
În secţiunea S III/2 am identificat zidul de incintă nordic al castrului, valul de pământ şi substrucţia unui cuptor. În celelalte două secţiuni S III/3 şi S III/5 au apărut traiecte ale unor amenajări din piatră, posibil turn de poartă.
Materialul arheologic rezultat constă din ceramică fragmentară, tegulae ştampilate, vârfuri de săgeţi şi lance, aplice din bronz, monede din bronz şi argint.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie C. Gooss, Studien zur Geographie und Geschichte des trajanischen Daciens, Sibiu, 1874, p. 16, 34-35.
Oct. Floca, Materiale 1, 1953, p. 755-761;
C. Daicoviciu, AISC 1, partea II, 1928-1932, p. 59.
N. Gostar, în Contribuţii la Cunoaşterea Regiunii Hunedoara, 1956, p. 52-99;
IDR, III/3, 1984, p. 211-253.
Adriana Pescaru, Eugen Pescaru, Angelica Bălos, Geoagiu, com. Geoagiu, jud. Hunedoara [Germisara] în CCA, campania 2000, p. 88.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu