.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
or. Isaccea
Punct:
Cetate
Sector:
Sector: Cetate – turn colţ (TC)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Aparaschivei Dan Institutul de Arheologie, Iaşi
Baumann Victor-Heinrich responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Dragomir Daniel Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Efimov Jeni Universitatea "Ovidius", Constanţa
Enache Emil Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lockyear Kris London University
Luca Viorela Delia Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe responsabil sector Muzeul Municipiului Bucureşti
Olariu Cristian responsabil sector Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Paraschiv-Grigore Eugen Marius Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stănică Aurel responsabil sector Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Untu Alexandra Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN:
Raport:

În extremitatea de sud-est a cetăţii a fost deschis în cursul acestei cercetări un nou sector, plasat în zona unui posibil turn de colţ. Acest sector a fost denumit TC. Au fost executate două secţiuni paralele, de 2,50 m lăţime şi 30 m lungime, cu un martor între ele de 1 m; secţiunea de vest = TC 1, cea de est = TC 2. Scopul urmărit este acela de a surprinde şi a începe degajarea turnului de colţ al fortificaţ...iei romano-bizantine.
În caroul 2 al secţiunii TC 1, aşadar în zona sudică a secţiunii, a fost surprins un zid de 1,60 m grosime, realizat din piatră legată cu mortar alb de var. Plinta acestuia, respectiv nivelul de construcţie a zidului, a fost descoperită pe latura sudică, la –1,25 m, temelia acestuia perforând un nivel de locuire romană timpurie din care ne-a parvenit un fragment de sestertius cu trofeu pe revers, de la împăratul Traian. Zidul este realizat din blocuri mari, regulat tăiate şi aşezate pe ambele feţe ca parament pentru un miez de pietre amestecate cu mortar. Întrucât zidul este acoperit de un strat romano-bizantin, din care au fost culese fragmente ceramice din secolele IV şi V p. Chr., strat suprapus apoi de o locuire bizantină din secolul XII, cu ceramică galbenă smălţuită şi sgrafitată, construcţia acestuia pare să fie anterioară fortificaţiei romano-bizantine. De la mijlocul caroului 3 şi până în dreptul ţăruşului 4, pe frontul de vest, se întâlnesc resturile zidăriei pline ale unui zid realizat din pietre cu mortar de var iar la nord de ţăruş se delimitează, în unghi obtuz, două laturi, făţuite cu tencuială. În secţiunea TC 2, caroul 4, acest zid face unghi drept cu un zid asemănător orientat spre nord-est 30o. Feţele acestor ziduri, realizate din blocuri de piatră, sunt îngrijit rostuite cu mortar. În carourile 4 – 6, imediat sub vegetal, se întâlnesc vestigiile zidului romano-bizantin, alcătuit din pietre şi cărămizi, prinse în mortar de var amestecat cu bucăţele de cărămidă. Întreaga structură de piatră este puternic distrusă de locuirea medievală din secolele XI–XIV. În TC 1, în spaţiul dintre zidul roman timpuriu la sud şi zidul masiv de 3,20 m grosime, romano-bizantin – la nord, o locuire de secol XII, cu trei niveluri succesive, a perforat până la –2,40 m adâncime, toate straturile anterioare, după ce, spre nord, a suprapus zidul. Între carourile 6 – 8 întreaga suprafaţă este acoperită de locuirea medievală – puternic bulversată după părăsirea cetăţii, foarte probabilă în secolul al XV-lea. Ultimele două niveluri aparţin secolelor XIII - XIV; penultimul, distrus şi incendiat marcând, probabil, momentul marii invazii a tătarilor.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO