Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Isaccea
Comuna   or. Isaccea
Punct
Cetate
Sector   Sector: Cetate – turn colţ (TC)
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Aparaschivei Dan
Baumann Victor-Heinrich
Lockyear Kris
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe
Olariu Cristian
Stănică Aurel
Cod RAN    159696.05
Raport În extremitatea de sud-est a cetăţii a fost deschis în cursul acestei cercetări un nou sector, plasat în zona unui posibil turn de colţ. Acest sector a fost denumit TC. Au fost executate două secţiuni paralele, de 2,50 m lăţime şi 30 m lungime, cu un martor între ele de 1 m; secţiunea de vest = TC 1, cea de est = TC 2. Scopul urmărit este acela de a surprinde şi a începe degajarea turnului de colţ al fortificaţiei romano-bizantine.
În caroul 2 al secţiunii TC 1, aşadar în zona sudică a secţiunii, a fost surprins un zid de 1,60 m grosime, realizat din piatră legată cu mortar alb de var. Plinta acestuia, respectiv nivelul de construcţie a zidului, a fost descoperită pe latura sudică, la –1,25 m, temelia acestuia perforând un nivel de locuire romană timpurie din care ne-a parvenit un fragment de sestertius cu trofeu pe revers, de la împăratul Traian. Zidul este realizat din blocuri mari, regulat tăiate şi aşezate pe ambele feţe ca parament pentru un miez de pietre amestecate cu mortar. Întrucât zidul este acoperit de un strat romano-bizantin, din care au fost culese fragmente ceramice din secolele IV şi V p. Chr., strat suprapus apoi de o locuire bizantină din secolul XII, cu ceramică galbenă smălţuită şi sgrafitată, construcţia acestuia pare să fie anterioară fortificaţiei romano-bizantine. De la mijlocul caroului 3 şi până în dreptul ţăruşului 4, pe frontul de vest, se întâlnesc resturile zidăriei pline ale unui zid realizat din pietre cu mortar de var iar la nord de ţăruş se delimitează, în unghi obtuz, două laturi, făţuite cu tencuială. În secţiunea TC 2, caroul 4, acest zid face unghi drept cu un zid asemănător orientat spre nord-est 30o. Feţele acestor ziduri, realizate din blocuri de piatră, sunt îngrijit rostuite cu mortar. În carourile 4 – 6, imediat sub vegetal, se întâlnesc vestigiile zidului romano-bizantin, alcătuit din pietre şi cărămizi, prinse în mortar de var amestecat cu bucăţele de cărămidă. Întreaga structură de piatră este puternic distrusă de locuirea medievală din secolele XI–XIV. În TC 1, în spaţiul dintre zidul roman timpuriu la sud şi zidul masiv de 3,20 m grosime, romano-bizantin – la nord, o locuire de secol XII, cu trei niveluri succesive, a perforat până la –2,40 m adâncime, toate straturile anterioare, după ce, spre nord, a suprapus zidul. Între carourile 6 – 8 întreaga suprafaţă este acoperită de locuirea medievală – puternic bulversată după părăsirea cetăţii, foarte probabilă în secolul al XV-lea. Ultimele două niveluri aparţin secolelor XIII - XIV; penultimul, distrus şi incendiat marcând, probabil, momentul marii invazii a tătarilor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu