În cursul lunilor iulie-august 2002 au fost continuate cercetările arheologice în secţiunile CT III şi CT VI pentru stabilirea limitelor edificiului decorat cu frescă, descoperit în campaniile anterioare în secţiunea CT I. Edificiul a fost semnalat printr-un strat masiv de dărâmătură. În cele două secţiuni au fost găsite trei locuinţe, opt instalaţii de încălzit şi preparat hrana (dintre care: două vetre desch...ise; şase cuptoare amenajate din piatră) şi 15 gropi menajere. Din punct de vedere cronologic, majoritatea aparţin ultimei etape de locuire (secolele XIII-XV). Demn de subliniat este numărul foarte mare al instalaţiilor de foc: pentru secolele XIII-XV sunt caracteristice vetrele deschise, amenajate din lut (dimensiuni orientative: 0,50 m – 0,70 m) şi amplasate în afara complexelor de locuire. Găsite la mică adâncime, acestea se pot încadra larg, raportate la stratul de cultură în care au fost surprinse. Uneori ele au fost deranjate de gropi menajere aparţinând ultimului nivel de locuire. În această campanie au fost cercetate mai multe cuptoare în formă de potcoavă, construite din bucăţi de piatră de dimensiuni mici şi mijlocii, lipite cu lut. Cel mai bine păstrat a fost cuptorul nr. 3 din secţiunea CT VI, caroul 12. Acesta a fost dezvelit în întregime la -0,95 m, într-un strat cu materiale arheologice din secolul al XI-lea. Cuptorul fusese amenajat într-un calup de lut. Cu excepţia bolţii din lut, prăbuşită în interior, restul instalaţiei este foarte bine păstrat: cu o înălţime de 0,50 m, laturile au următoarele dimensiuni: vest = 1,13 m; nord = 0,68 m; est = 1,20 m. Gura cuptorului, orientată spre sud-vest, este consolidată cu pietre de dimensiuni mai mari. Datarea este asigurată de un folles anonim din clasa C, emisiune atribuită împăratului Mihail IV (1034-1041), găsit în interiorul cuptorului, ceea ce constituie un reper, un terminus ante quem în datarea acestuia. Spre sud, acolo unde trebuia să fie groapa de acces, o groapă din secolul al XIII-lea (nr. 10) a distrus restul instalaţiei de foc. Dintre gropile cercetate, majoritatea aparţin etapei târzii de locuire: inventarul este reprezentat, aproape în exclusivitate, din fragmente ceramice de la borcane şi oale cu toartă. Pe lângă acestea se întâlnesc amfore (s-a reuşit reconstituirea unui exemplar de mari dimensiuni) şi ceramică smălţuită. O încadrare cronologică mai strânsă a descoperirilor din secolele XIII-XIV, este posibilă cu ajutorul unor stamena devalorizate şi a emisiunilor Hoardei de Aur.