Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Templu
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Basilica Florescu
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dabîca Mircea Mihail Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Farcaş Simona Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie "Iulian Antonescu", Bacău
Suceveanu Alexandru Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport Obiectivul arheologic supus cercetării cu începere din anul 2002 a fost descoperit şi investigat de Grigore Florescu între anii 1949-1952, iar ulterior publicat în primul volum al seriei monografice Histria.
Cercetările întreprinse de Grigore Florescu au permis stabilirea planului general al basilicii, precum şi datarea acesteia (cu moneda Iustinian I, descoperită în nava laterală sud) în prima jumătate a secolului VI. Acelaşi autor semnalează existenţa mai multor trasee de ziduri şi a unei posibile străzi pe care cercetările noastre le confirmă integral, aflate cel mai probabil în raport de anterioritate cronologică cu basilica astăzi vizibilă.
Dată fiind ordonanţa arhitectonică a edificiului ne permitem să credem că moneda Iustinian I ar putea asigura în acelaşi timp un terminus ante quem de încadrare cronologică a acestui sit, şi deci nu excludem existenţa mai multor faze succesive de amenajare a basilicii, care urmează a fi confirmate sau infirmate de cercetările în curs.
Descrierea monumentului: acesta se compune din trei nave (divizate prin două rânduri de coloane, probabil patru pe fiecare latură), absida semicirculară, orientată, cripta rectangulară cu scara de acces pe latura de sud, narthex nedivizat. Zidurile au fost construite din şist local, spolii vizibile astăzi în diverse puncte ale edificiului legate cu mortar. O serie de probe de mortar au fost prelevate de pe toate zidurile perimetrale şi urmează să facă obiectul unei analize de compoziţie chimică care este în desfăşurare în acest moment.
Dimensiuni: interioare – 17,67 x 10,50 m; exterioare – 19,60 x 12,20 m.
Grigore Florescu vorbeşte despre existenţa unei decoraţii murale pictate în navele laterale şi în absidă, decoraţie care astăzi este complet distrusă. Pavimentul basilicii este realizat din cărămidă şi se conservă in situ doar pe o mică porţiune din nava centrală (2,70 x 1,85 m). Această zonă a fost conservată în cursul cercetărilor din anul 2002 şi urmează să facă obiectul unor investigaţii viitoare, care vor oferi poate, stratigrafia cea mai completă şi neafectată de intervenţia modernă a sitului. Cripta se distinge de restul monumentului în primul rând prin tehnica de construcţie, foarte îngrijită. Este realizată în opus mixtum din meloane de calcar cochilifer şi cărămidă. Pe latura de sud prezintă calea de acces, scara cu trei trepte vizibile în starea actuală de conservare. Acest tip de instalaţie liturgică, de certă influenţă constantinopolitană, prezintă analogii la Tropaeum Traiani, basilica C şi D, la Thasos, basilica cruciformă, precum şi la Thesalonic, basilica Sf. Demetrios.
În ceea ce priveşte numărul şi amplasarea exactă a căilor de acces la nivelul întregului monument reţinem existenţa unui ax de comunicaţie între nava laterală sud şi narthex (l=0,52 m), dar precizăm că intrarea este imposibil de detectat la nivelul navei centrale şi al celei septentrionale în starea actuală de conservare a sitului.
Descrierea secţiunilor: două secţiuni magistrale trasate pe direcţia E – V în axul basilicii, N – S.
Obiectivul major al acestei cercetări este acela de a obţine o stratigrafie cît mai completă cu putinţă a acestuia şi de a lămuri relaţiile sale stratigrafice cu insula de epocă romană pe care o suprapune parţial, precum şi configuraţia exactă a acesteia din urmă.
Secţiunea S 2/N–S: cu o lungime de aproximativ 34 m şi lăţime de 1,50 m. Acest sector al săpăturii a fost mai puţin abordat în anul 2002. S-a lucrat efectiv doar în primele 13 carouri şi săpătura s-a oprit la adâncimea de –0,70 m (în caroul 11). Materiale arheologice: fragmente ceramice (romane târzii, greceşti - cu firnis negru), moneda de bronz (în caroul 9, descoperită în mortarul zidului perimetral al navei laterale nord).
Secţiunea S 1/E–V: cu o lungime de aproximativ 27 m şi lăţime de 1,50 m. Aceasta se întinde practic pe toată lungimea edificiului de cult, din zona de la vest de narthex, unde se afla strada de epocă romană, până în zona de la est de absidă unde au fost identificate traseele a două ziduri unul dintre ele dezafectat cu ocazia implantării basilicii. O succesiune importantă de amenajări anterioare cronologic basilicii, în bună parte semnalate de Grigore Florescu, au fost identificate: canal de scurgere aparţinând unei străzi romane (la vest de narthex); ziduri cu traseu transversal pe cel al narthex-ului, dezafectate de construcţia acestuia din urmă; fragment de zid în profilul sud la nivelul narthexului; succesiune de ziduri, dalaj şi probabil un posibil traseu de stradă în nava centrală, la vest de zona de dalaj conservată. Adâncimea maximă atinsă în această secţiune este de cca. –1,60 m (la vest de narthex). Materiale arheologice: şase monede (aflate sub analiză în acest moment), statuetă din teracotă, probabil o Venus (descoperită în narthex, pe un nivel de epocă romană), obiecte din os (fluier?, descoperit pe un nivel roman, în narthex), ceramică romano-bizantină, romană şi grecească (printre acestea din urmă notăm prezenţa unor fragmente rulate descoperite într-un strat de nivelare, la vest de narthex), sticlă.
S-a putut constata că edificiul supus cercetării suprapune o serie de amenajări anterioare mai mult sau mai puţin afectate de construcţia basilicii. În anumite zone s-a putut observa că nivelele anterioare au fost complet eliminate şi stânca a fost nivelată până la orizontală. În această fază a cercetărilor rămâne dificilă definirea clară a mai multor momente cronologice distincte ale basilicii, dar nu excludem o datare mai timpurie decât cea avansată de Grigore Florescu, posibil în cursul secolului V (dată fiind prezenţa narthexului). Remarcăm că nava laterală nord suprapunea traseul unei străzi, care se regăseşte în încăperea anexă de pe flancul septentrional al basilicii şi că traseul unei a doua străzi (sau doar a canalului său) a fost pus în evidenţă în nava centrală. Nu excludem ideea existenţei unui nucleu iniţial legat de criptă, succedat în timp de o a doua fază, basilica actuală. Având în vedere că ne aflăm în faţa unui edificiu de cult intra muros ideea unui monument cu funcţie martirială este mai puţin plauzibilă. Care vor fi fost raporturile acestui monument cu basilica suprapusă de marea basilică episcopală, aflată la mică distanţă de obiectivul în discuţie, nu putem preciza încă.
Rezumat
English Abstract In Florescu Basilica we tried to obtain a full stratigraphy.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu