Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Zona sacră
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Avram Alexandru responsabil sector Université de Le Mans, France
Bâlici Ştefan Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti
Bîrzescu Iulian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ţârlea Alexandra Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Cod RAN    62039.01
Raport Campania s-a desfăşurat în august 2002 şi a avut ca principal obiectiv continuarea săpăturilor în "groapa sacră" situată la est de templul Afroditei. În campaniile trecute găsisem aici un zid din pietre de calcar fasonate care lega pereţii opuşi ai stâncii de şist (zidul I). În 2002 am dezvelit un al doilea zid (zidul II), paralel cu primul şi care, la fel ca zidul I, uneşte pereţii abrupţi, pe alocuri aproape verticali ai acestei falii naturale. Zidul II prezintă aceeaşi tehnică constructivă, ortostaţi de calcar, şi este parţial distrus. Graţie secţiunilor de arhitectură realizate, s-a putut stabili o înălţime minimă a celor două ziduri. Unele blocuri s-au desprins din zid şi au fost găsite exact în locul unde căzuseră, iar zidul însuşi prezintă o înclinaţie remarcabilă, bine pusă în evidenţă de secţiunea de arhitectură.
În interiorul spaţiului cvasi-rectangular determinat de cele două ziduri paralele şi de pereţii stâncii s-a descoperit, exact pe fundul faliei, o imensă cantitate de fragmente amforice, majoritar thasiene. După toate aparenţele, este vorba de rămăşiţele unui depozit de amfore. Cele cîteva toarte ştampilate thasiene indică prima jumătate a secolului al IV-lea a. Chr. ca dată a acestui depozit. Sub rezerva unor viitoare descoperiri – în campania 2003 sperăm să degajăm în întregime "groapa sacră" – suntem înclinaţi să atribuim acestui complex un caracter votiv. Avem probabil a face cu un loc inaccesibil profanilor, un fel de abaton. Nu am găsit deocamdată analogii concludente din punct de vedere arheologic, însă la Olbia, ale cărei similitudini cultuale cu Histria sînt binecunoscute, s-au descoperit graffiti (secolele al V-lea, respectiv al IV-lea a. Chr.) menţionând, în zona sacră de vest, abata ale Afroditei (pluralul sugerează că existau cel puţin două).
Cercetările făcute la zidul II (pietrele căzute şi înclinaţia zidului) sugerează o distrugere cauzată de un cutremur. Tot ipoteza cutremurului a fost avansată de autorii cercetărilor mai vechi cu privire la distrugerea templului Afroditei în jurul anului 100 a.Chr. (sfîrşitul fazei III). Adăugăm observaţia că unele trepte din rîndul inferior al gradenelor de pe latura de est, cele orientate spre "groapa sacră", au fost şi ele afectate de eroziunea progresivă a stâncii de şist. În aceste condiţii putem avansa ipoteza că, în urma unui cutremur, templul a fost distrus, la fel ca amenajările din "groapa sacră", şi că pericolul ca templul să se prăbuşească va fi impus, cu ocazia refacerii zonei sacre (faza IV: cca. 100 - 48 a. Chr.), o nouă concepţie de amenajare a spaţiului. S-a renunţat astfel la "groapa sacră", astupată în acest moment (cele mai recente materiale databile s-au dovedit a fi, ca şi în campaniile trecute, ştampilele amforice rhodiene din perioada V, ante 108 a. Chr., şi cîteva fragmente ceramice cu decor în relief, care nu depăşesc sfîrşitul secolelui al II-lea a. Chr.). În aceste condiţii, treptele de pe latura de est a templului Afroditei îşi vor fi pierdut semnificaţia, dovadă faptul că au fost acoperite de un pavaj (observaţie formulată în timpul cercetărilor mai vechi). În schimb, a fost refăcută calea sacră, care suprapune vizibil umplutura gropii în sectorul de sud-est al acesteia.
În paralel cu cercetarea "gropii sacre", am efectuat săpături în suprafaţa A7, atingînd aici pe o largă arie stratul de arsură marcînd distrugerea zonei sacre de către Burebista (mijlocul secolului I a. Chr.). Cu ocazia demantelării unor ziduri romane timpurii, am descoperit cîteva spolii provenind de la monumente mai vechi, între care reţine atenţia un fragment de friză de marmură (secolul al IV-lea a. Chr.?) înfăţişînd doi lei în poziţie heraldică.
Rezumat
English Abstract In the sacred area the main goal was to continue the excavations in the “sacred pit” situated east of the temple of Aphrodite.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu