Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002

Anul   2002
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca greacă
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   B.T.G.
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Domăneanţu Catrinel responsabil sector Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport Cercetările arheologice efectuate la Histria pe parcursul a nouă decenii, au urmărit încă de la început, identificarea incintelor care au apărat succesiv cetatea în timpul îndelungatei sale existenţe.
Ultimele cercetări ale domnului Mircea Angelescu, coroborate cu cele mai vechi ale Mariei Coja, au condus la stabilirea, pentru epoca elenistică, a existenţei unui sistem de apărare constând din două fortificaţii contemporane, una a acropolei şi cealaltă a aşezării civile.
Această constatare, valabilă deocamdată doar pentru epoca elenistică a ridicat o nouă problemă: ce se întâmpla în epoca arhaică? Instalată într-un mediu neostil şi trăind în relaţii de bună vecinătate cu populaţia autohtonă, Histria, ca multe alte cetăţi greceşti, nu a avut nevoie să-şi construiască de la început o incintă care să apere câmpia litorală pe care s-au aşezat primii colonişti. Cazul acropolei e însă diferit. Fortificată fiind, ea a fost cosiderată multă vreme suficientă pentru apărare.
Traseul incintei arhaice care înconjura aşezarea civilă este deja cunoscut de mai mulţi ani. De aceea ne-am hotărât să încercăm să identificăm fortificaţia acropolei. Aşa a luat naştere sectorul B.T.G. aflat în interiorul basilicii din faţa turnului G. Informaţii mai vechi (profesorul Dinu Adameşteanu), aminteau că în săpăturile Lambrino, s-ar fi găsit în această zonă, la - 2 metri adâncime un zid de mari dimensiuni.
Nu mai revenim asupra rezultatelor obţinute în primii doi ani de lucru, care au fost deja comunicate. Menţionez doar că nava de nord a basilicii a fost complet golită până la stâncă de S. Lambrino. Singura descoperire importantă de aici a fost o construcţie din pietre de şist legate cu lut, aşezată direct pe stânca frumos nivelată. Din ea s-au păstrat doar trei ziduri: de est, sud şi vest. Zidul de est, cel mai bine conservat (în unele locuri cu o înălţime de 1,12 m) este suprapus de fundaţia basilicii. Cele de sud şi vest nu au decât primele asize şi doar laturile interioare intacte, cele exterioare fiind distruse. Din cauza situaţiei din teren nu s-a putut stabili grosimea nici unuia dintre ziduri, ceea ce ne împiedică să ştim dacă ne aflăm în faţa unei construcţii masive (eventual un zid de incintă cu turn) sau a uneia de mici dimensiuni.
Anul acesta, curăţind foarte bine stânca nativă, am observat lângă zidul de vest conturul unei gropi de formă aproximativ ovală (1,50 x 1,30 m). Sub un strat subţire de pământ nisipos a apărut o umplutură foarte groasă din pietre mari de şist verde. După înlăturarea ei s-a văzut că groapa era umplută cu un strat de nisip cu scoici în care am găsit mai întâi un pandantiv de aur lucrat în tehnica póansonării iar la baza lui (-2,80 -2,90 m) mai multe vase ceramice fragmentare dintre care unul singur era complet (o amforă milesiană). Ceramica este foarte unitară din punct de vedere cronologic, ultimul sfert al secolului VII a. Chr.- începutul secolului VI a. Chr., indicându-ne astfel cel mai vechi depozit descoperit la Histria.
Prezentăm mai jos o listă cu principalele obiecte descoperite: amforă milesiană; două fragmente de oenochoai rodiene cu angobă şi decor în benzi; două fragmente de oenochoai rodiene stilul Middle Wild Goat II sud ionian; două fragmente de olpe cu decor în benzi; bol fragmentar cu grupuri de trei filete; bol fragmentar cu rozetă din puncte; bol fragmentar ornamentat în interior cu rozetă cu cinci petale; fragmente de cupe greco-orientale tip A2 şi B1; fragment farfurie greco-orientală cu decor în benzi.
Datorită poziţionării construcţiei arhaice pe sub zidul basilicii, care nu ne permite nici o interpretare, ne-am hotărât să mai facem o secţiune, la sud de ea, pentru a încerca să ajungem din nou la nivelurile arhaice, în speranţa că aici nu au fost deranjate.
Secţiunea a fost trasată în anul 2001, continuând să ne adâncim în ea anul acesta. Ne-am oprit în prezent pe un nivel din a doua jumătate a secolului III (IIA). Au mai fost identificate nivelurile: IIB, IVA, IVB.
Rezumat
English Abstract The excavations were conducted in Sectors B.T.G. we discovered sherds, as well as a golden pendant worked in the piercing technique.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu